Update articol:
POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND PRIORITĂȚILE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE

CNIPMMR solicită să fie vizate și obiective/acțiuni specifice, pentru susținerea antreprenoriatului și sectorul IMM-urilor

Prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene cuprind doar două obiective specifice pentru domeniul economic, potrivit Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR): avansarea agendei UE în domeniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale; promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii competitivității economiei și industriei europene.

CNIPMMR solicită ca în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să fie vizate și obiective/acțiuni specifice, pentru susținerea antreprenoriatului și sectorul IMM-urilor, și anume:

-Adoptarea unui nou “Small Business Act” pentru Europa într-o formă juridică obligatorie (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului, formă care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul), care să includă pe lângă cele 10 principii și principiul „Acționați mai întâi la scară mică” (“Act small first”) și principiul de salvgardare (un act legislativ nu poate fi adoptat dacă acesta este contrar dezvoltării IMM-urilor și dacă riscă să le frâneze competitivitatea; orice nouă propunere legislativă care nu a făcut obiectul unei analize de impact complete sau în cazul căreia s-a constatat că măsurile propuse intră în contradicție cu dezvoltarea socio-economică) și care să aibă o abordare mai ambițioasă (definirea noilor acțiuni, extinderea domeniilor de aplicare a principiilor, recurgerea într-o măsură mai mare la ținte indicative, etc.);

– O foaie de parcurs precisă, cuprinzând priorităţi de acţiune, măsuri concrete, termene de punere în aplicare, mijloace de realizare şi, după caz, resurse de finanţare, cu garantarea că toate măsurile propuse sunt puse în aplicare, că vor exista măsuri de monitorizare şi de evaluare;

– Numirea unui comisar european responsabil pentru aplicarea noului Small Business Act pentru Europa;

– Numirea unui corespondent pentru IMM-uri în fiecare direcţie generală a Comisiei, însărcinat să supravegheze că măsurile legislative şi programele gestionate de DG competentă integrează în mod adecvat priorităţile şi aşteptările IMM-urilor şi ale microîntreprinderilor;

– Instituirea unui comitet de gestionare: „Comitetul european al SBA”, care să cuprindă, pe lângă reprezentanţii statelor membre, delegaţi ai organizaţiilor europene reprezentative implicate și ai partenerilor sociali;

– Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul “Capitală Europeană a Culturii”;

– Acţiuni ambiţioase şi concrete, pentru susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor;

– Promovarea libertății de a presta servicii pe piața unică, raportat la Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și la reglementarea în această perioadă a organizării și funcționării Autorității europene a muncii, pentru a se asigura că normele UE privind mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod echitabil, simplu și eficient;

– Nesusținerea reglementării adoptării unei directive-cadru a UE privind venitul minim European, cu recomandarea utilizării structurilor europene de coordonare deja testate și încă relevante ca platformă pentru o cooperare eficientă între statele membre, evaluări inter-pares și învățare reciprocă, fără creșterea contribuțiilor europene pentru finanțarea unui sistem european de venit minim, fiind necesar ca toate resursele financiare disponibile să fie alocate pentru a a investi în creștere, competitivitate și crearea de locuri de muncă;

– Abordarea Pilonului drepturilor sociale ca parte integrantă a unei strategii economice şi sociale cuprinzătoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, fără separarea/antagonizarea celor două componente (care sunt în fapt interdependente); un factor-cheie pentru conceperea și implementarea unui pilon al drepturilor sociale îl constituie dezvoltarea economică (asigurarea unui mediul de afaceri favorabil, stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor și a înființării de noi locuri de muncă; performanțele economice și sociale fiind interdependente, trebuie să se asigure un echilibrul justîntre necesitățile în materie de flexibilitate și securitate ale întreprinderilor, ale lucrătorilor și ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cu luarea în consideraţie a tuturor provocărilor şi aspectelor importante;

– Aplicarea principiilor pentru o mai bună legiferare în elaborarea tuturor politicilor publice, analiza în profunzime politicilor existente, pentru că acestea să rămână adecvate scopului și pentru a se evita costurile inutile;

– Abordarea în mod adecvat a nevoilor pieței forței de muncă și a deficitului de competențe;

– Simplificarea birocrației pentru IMM-uri (exp. simplificarea sistemului taxei pe valoarea adăugată pentru întreprinderile mici, etc.).

 

 

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020