Update articol:
INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE

Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica: Ne gândim să atragem fonduri pentru retehnologizarea unității 1, instalația de detritiere, producerea de Cobalt 60, utilizând la maxim instrumentele și oportunitățile pieței de capital

Cosmin Ghita, CEO Nuclearelectrica Cosmin Ghita, CEO Nuclearelectrica

 * “Prețurile energiei în piața spot anul acesta până în prezent sunt cu aprox. 30% mai mici față de cele de anul trecut pentru aceeași perioadă”

* “Energia nucleară se confruntă cu o lipsă de recunoaștere în planurile viitoare de decarbonizare a sectorului de producere a energiei la nivelul UE cu orizontul anului 2050, în ciuda avantajelor clare de mediu, sociale și economice pe care această sursă de energie le oferă”

Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, ne-a acordat un interviu despre includerea companiei în indicii FTSE Russell de piață emergentă, despre investițiile companiei, dar și despre dicuțiile la nivel european legate de Pactul Ecologic (Green Deal).

***

Ce așteptări aveți după includerea acțiunii Nuclearelectrica (SNN) în indicele FTSE Russell de piață emergența secundară, din 21 septembrie?

Cosmin Ghiță: Includerea SNN în indicii de piață emergentă ai FTSE Russell este un rezultat extraordinar pentru companie și un moment istoric pentru Bursa de Valori București, pentru piața de capital din România și, în consecință, pentru toate companiile listate pe bursa de la București.

Valoarea companiilor din FTSE Russell este mult superioară companiilor dintr-o piață de frontieră, așadar investiile sunt direct proporționale. Mă aștept ca SNN să fructifice în perioada următoare includerii acest potențial pentru proiectele sale de investiții. Concret, ne gândim să atragem fonduri pentru retehnologizarea unității 1, instalația de detritiere, producerea de Cobalt 60 utilizând la maxim instrumentele și oportunitățile pieței de capital. De altfel, atât instalația de detritiere, cât și producerea de Cobalt 60 sunt gândite să aducă SNN venituri suplimentare, iar producția de Cobalt 60 are și componentă de CSR. Există începând cu data de 21 septembrie un acces mult mai mare și mai facil către un pool de investitori mari, mai multă vizibilitate a SNN, mai mult interes din partea investitorilor.

Acestea sunt avantajele pe care orice emitent le caută sau ar trebui să le caute. Eforturile interne de creștere și percepție vin cu rezultate pe măsură.

De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care SNN a căutat constant să se poziționeze cât mai atractiv pe piața de capital, să se dezvolte, să crească și, evident, să ofere un bun randament acționarilor și investitorilor săi.

SNN are o echipa care face acest lucru în fiecare zi, dedicată pieței de capital, și o echipă mare care muncește la fel, zi de zi, pentru fiecare proces din companie, proiecte, idei, strategii.

Ați avut deja discuții cu fonduri de investiții străine, care doresc intre în acționariat după trecerea la piață emergența? Care sunt doleanțele lor?

Cosmin Ghiță: Avem tot timpul discuții cu potențiali investitori pe diferite tematici: macro-, micro-economie, SNN, proiectele de investiții, piața de energie. Sper ca investitorii să își dorească să se familiarizeze cu SNN și, în urma unei analize riguroase, să intre în acționariat. SNN este o companie cu proiecte mari pe termen lung, cu un viitor cel puțin stabil, nuclearul fiind în contextul actual al decarbonizării o soluție esențială pentru mixul energetic. Pe scurt, este cel puțin dificil să decarbonizezi fără energie nucleară, iar la nivel internațional, sprijinul pentru nuclear a luat în ultimii ani o amploare deosebită: de la implicarea în politici energetice a organismelor internaționale ale industriei până la dezvoltarea noilor tehnologii nucleare de ultima generație.

Dacă vorbim de amprenta de carbon, nuclearul are un rol esențial. În România, operăm 2 unități, dar de la punerea lor în funcțiune am evitat eliberarea a 170 milioane tone de CO2 în atmosfera.

Dezvoltarea noilor tehnologii la nivel internațional, de care SNN a fost interesată de la început, aduce scalabilitate și flexibilitate. Cu alte cuvinte, orientarea internațională și a noastră este către îmbunătățire continuă, performanță în operare și securitate, dar și flexibilitate. Toate acestea se reflectă fără echivoc în costurile de investiție. Costuri mai reduse, aceeași performanță.

Nuclearul are un cumul de factori, de avantaje începând cu cele de mediu și terminând cu cele de operare, producție, factori reduși de dependență, la care se va adaugă cât de curând, având în vedere statusul internațional al inovărilor, componenta flexibilității.

În concluzie, este o investiție sigură, acum sau în viitor.

Cum estimați activitatea pentru a două jumătate a anului? În ce cuantum ați fost afectați de pandemia Covid ?

Cosmin Ghiță: Am gestionat eficient activitatea companiei, în prima parte a anului, într-un context foarte dificil, cu siguranță vom face acest lucru și în a doua parte a anului, ce a mai rămas din ea. Cu siguranță că indiferent de evoluția pandemiei, vom opera și produce la parametri normali și vom continua proiectele de investiții majore. Mare parte din provocările primului semestru nu mai există acum, fiind deja asigurat la nivel de companie un mod de lucru care să avantajeze oamenii și care să mențină toate procesele companiei simultan.

În prima parte a anului, impactul a fost :

1.Logistic: planuri pentru siguranță și sănătatea personalului, asigurarea completă și sigură a telemuncii, izolarea a peste 800 de oameni pentru 75 de zile cu tot ce implică acest efort.

  1. Pe piața de energie: Consumul de energie electrică la nivel național a scăzut de la începutul anului până în prezent față de aceași perioadă din anul trecut cu 7%, iar în luna august 2020 față de august 2019 cu 2%. Prețurile în piața spot anul acesta până în prezent sunt cu aprox. 30% mai mici față de cele de anul trecut pentru aceeași perioadă.

Cu toate acestea, Nuclearelectrica a încheiat primul semestru al anului 2020 cu un profit net de 343.222 mii lei în creștere cu 18,1% față de perioada similară a anului trecut. Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creștere cu 6,7%, iar EBITDA o creștere cu 4,4% față de aceeași perioada a anului anterior.

Totodată, o altă preocupare a companiei în această perioadă, a fost realizarea programului de investiții, care a necesitat o regândire și reprogramare a unor proiecte pentru perioade care să permită desfășurarea în siguranță a lucrărilor. Mă refer aici la oprirea planificată a Unității 1 CNE Cernavodă care a avut loc în perioada iulie-august 2020 comparativ cu mai-iunie în anii anteriori. Decizia intrării în oprire planificată a Unității 1 a fost adoptată de Consiliul de Administrație al SNN cu luarea în calcul a tuturor factorilor care impactează desfășurarea în condiții de siguranță și securitate nucleară a lucrărilor, Unitatea 1 fiind reconectată la SEN în data de 5 august 2020. Proictele majore, retehnologizarea Unității 1, CTRF, Cobalt au mers înainte conform planificării.

  1. Pe piața de capital: cu precădere la începutul pandemiei, prima parte a stării de urgență, când piața de capital la noi, și evident internațional, a suferit fluctuații puternice de preț. Absolut firești într-un astfel de context și corectate ulterior de însăși dinamica pieței de capital. Pentru SNN, impactul a fost un motiv de îngrijorare, fiind în acea perioada în timpul evaluării lichidității pentru includerea în indicele FTSE Russell, însă am reușit să menținem pragul de lichiditate și să intrăm în indice.

Ce estimări aveți pentru investiții? Cum finanțați investițiile?

Cosmin Ghiță: Cu siguranță, proiectele majore de investiții vor merge conform planului: retehnologizarea Unității 1, instalația de detritiere, proiectul producției de Cobalt 60. Investițiile curente vor fi finanțate din fonduri interne, așa cum s-a procedat mereu. Retehnologizarea Unității 1 are la bază un mix de fonduri interne acumulate și fonduri contractate, valoarea estimată fiind de 1,2-1,5 miliarde de Euro. Mai puțin de jumătate din costul unui reactor nou pentru încă 30 de ani de operare după anul 2028.  Vom ști cu exactitate structura de finanțare după finalizarea Studiului de Fezabilitate, ultima activitate din prima fază a proiectului de retehnologizare. După cum bine știți deja, instalația de detritiere se va realiza printr-un împrumut contractat de la BERD, iar proiectul Cobalt 60 este încă în faza incipientă.

Desigur, așa cum menționam anterior, vom profita și de oportunitățile pieței de capital, însă vom decide la momentul optim modalitatea concretă.

Ministrul Virgil Popescu a spus Reactoarele 3 și 4 trebuie construite cu parteneri din UE și NATO. Care este strategia Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiță: SNN acționează strict în baza Hotărârii acționarilor din iunie 2020, având un mandat de analiză și cristalizare a opțiunilor de realizare. În momentul când acest demers va fi finalizat, îl vom supune aprobării acționarilor, așa cum procedează orice companie listată.

Ce estimări aveți pentru evoluția prețului energiei în continuare? Care sunt factorii care îl influențează?

Cosmin Ghiță: Este destul de dificil să faci estimări ale prețului la energie pentru perioada următoare. Există factori care pot apărea pe parcurs și pot schimba dinamică pieței. Prețul poate fi influențat, în primul rând, de consum, care este strâns legat de creșterea sau scăderea economică națională și internațională, de prețul materiilor prime (gaz, păcură, cărbune, certificate cu efect de seră EUA, etc.), politici energetice și scheme de sprijin pentru consumatori, clienți finali, producători.

Cum va poziționați și ce așteptări aveți față de evoluția discuțiilor legate de Green Deal?

Cosmin Ghiță: Energia nucleară asigură în prezent 50% din energia cu emisii reduse de dioxid de carbon produsă la nivelul Uniunii Europene și peste 30% din totalul energiei produse, asigurând 1,1 milioane locuri de muncă și o cifră de afaceri anuală de 102 miliarde Euro. Cu 109 reactoare în operare în 15 țări, la nivelul UE se află în construcție 4 reactoare nucleare noi în Finlanda, Franța și Slovacia și 8 în etapă de planificare în Bulgaria, Cehia, Finlanda, Ungaria și România.

Green Deal și Regulamentul privind taxonomia, adică clasificarea surselor de energie care pot contribui semnificativ la atingerea țintelor de decarbonizare, sunt în sine piloni fără precedent ai schimbării la nivelul paradigmei energetice-de la convențional la eco-industrie.

Scopul în sine, care merge de la electricitate provenită din surse curate până la conceptul de “farm to fork”, este lăudabil și absolut necesar. Ceea ce facem și cum facem din punct de vedere al integrării echitabile a tuturor surselor curate, ca să atingem acele ținte extrem de ambițioase, este esențial. Se numește neutralitate tehnologică și are un impact major asupra costurilor decarbonizării, ritmului de decarbonizare, la care se adaugă un spin-off în piețele de energie, investiții, implicit direct producători.

Gândiți-va așa: costul total de decarbonizare variază între 139 și 633 miliarde de Euro până la nivelul anului 2050. Cauzal direct, costurile excesive ale decarbonizării depind în mare măsură de rolul energiei nucleare și al CCS. Costul minim al decarbonizării poate fi obținut numai printr-o concurență echitabilă între toate sursele.

După semnarea Acordului de la Paris, încă suntem departe de alinierea țintei de 2 grade C.

Conform raportului IEA aferent anului 2019, la nivelul anului 2018, consumul la nivel global a crescut cu 2,3%, aproape dublu față de rata de creștere la nivelul anului 2010. În consecință, emisiile de CO2 au crescut cu 1,7%, la 33,1 Gt/CO2.  Evident că în 2020, a existat o scădere a acestui consum cauzată de măsurile din pandemie, dar această scădere este doar una temporară.   Trend-ul ascendent al consumului va continua, implicit emisiile de CO2, dacă la nivel global, european nu vom reuși să implementăm cadrul necesar facilitării investițiilor în surse curate, dar unul care să permită simultan sustenabilitate pe termen lung, fără impact în sistemul energetic, fără impact negativ față de unele surse și fără impact negativ asupra consumatorilor. Decarbonizarea, în ceea ce privește industria energetică, trebuie să țină cont de toate aspecte. Altfel, vom avea fie un proces extrem de lent, posibil chiar anulat de creșterea consumului și direct proporțional a emisiilor, fie unul extrem de costitisitor, care va pune o presiune extraordinară pe tot ce înseamnă industrie energetică, piață de energie, competitivitate, infrastructură.

În contextul lansării Green Deal la nivelul UE la sfârșitul anului 2019 și a Regulamentului  privind taxonomia pentru o finanțare sustenabilă în data de 18 iunie 2020 care prevede emiterea a 2 Acte Delegate pentru energie până la sfârșitul anului 2020, energia nucleară se confruntă cu o lipsă de recunoaștere în planurile viitoare de decarbonizare a sectorului de producere a energiei la nivelul EU cu orizontul anului 2050, în ciuda avantajelor clare de mediu, sociale și economice pe care această sursă de energie le oferă:

–            Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: La nivelul UE, energia nucleară a contribuit la evitarea eliberării în atmosfera a unei cantități de 20 Gt CO2 în ultimii 50 de ani, emisii care ar fi fost generate dacă aceeași cantitate de energie ar fi fost produsă folosind combustibili fosili. În România, vorbim de 170 mil tone de CO2 evitate de punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2. Energia nucleară poate avea un efect reversibil asupra încălzirii globale, având în vedere faptul că cererea de energie este prognozată să crească. Volumul de deșeuri cu grad crescut de risc este de asemenea mult mai redus decât în cazul altor surse de producere în bandă a energiei iar sectorul nuclear este singurul care gestionează costurile finale de depozitare a deșeurilor și de scoatere din funcțiune a centralelor încă din perioada de funcționare, lucru care se întâmplă și în România.

Energia nucleară este o sursă cu producție în bandă, fiind independentă de instabilitățile meteorologice și având suficiente resurse primare pentru funcționare sustenabilă.

Tot nuclearul oferă perspective de dezvoltare pe termen lung prin punerea în funcție a reactoarelor mici modulare (SMR) și a reactoarelor avansate de generație IV de care și România este interesată. Energia nucleară poate fi utilizată pentru producerea de hidrogen curat, un element cheie pentru decarbonizarea altor sectoare industriale precum transportul și locuințele precum și pentru încălzirea orașelor și desalinizarea apei de mare – astfel de proiecte sunt implementate cu succes la nivel global. În România, centrală nucleară de la Cernavodă asigura încălzirea pentru peste 60% din locuitorii orașului Cernavodă.

Taxonomia pentru o finanțare sustenabilă reprezintă un instrument de traducere în practică și de orientare a investițiilor publice și private în proiecte energetice sustenabile ale Green Deal, cu efect direct asupra actualelor dar și viitoarelor proiecte energetice din sectorul nuclear.

Grupul de experți tehnici (TEG) desemnat de Comisia Europeană pentru clasificarea (taxonomia) surselor de energie din perspectiva contribuției la atingerea țintelor de decarbonizare asumate pentru anul 2050 și-a declinat competența privind evaluarea energiei nucleare în baza criteriului „Do No Significant Harm (DNSH)”, astfel că la nivelul Comisiei Europene s-a decis că această analiză tehnică specifică să fie realizată de către Joint Research Center (JRC), urmând a fi validată de către Grupul de experți pentru articolul 31 al Tratatului EURATOM și de către un Grup echivalent din cadrul Comisiei Europene format din experți în probleme de mediu.

Situația prezentată are în vedere strict rolul energiei nucleare în Green Deal și taxonomie. Este o realitate că  tindem spre 0 emisii. Și ca să conchid în aceeași notă de început, emisiile 0 vor deveni realitate doar dacă ținem cont în mod egal de toate sursele.

Fără investiții, se estimează că mai mult de două treimi din capacitățile nucleare din economiile avansate vor fi închise până în anul 2040, ceea ce va conduce la o creștere cu 1.6 trilioane de dolari a costului tranziției către un sector energetic sustenabil, fără emisii de carbon.

Mă aștept ca Joint Research Center și cele două grupuri de experți constituite la nivelul UE, pentru evaluarea energiei nucleare, să acorde nuclearului locul pe care îl merită.

BVBStiri BVB

MedLife S.A. (M) (21/10/2020)

Decizii CA din data de 20 octombrie 2020

ARMATURA S.A. (ARM) (21/10/2020)

Convocare AGEA din 04.12.2020

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (21/10/2020)

Semnarea unui contract semnificativ - Equatorial Gaming

PROMATERIS S.A. (PPL) (21/10/2020)

Inregistrare membrii Consiliului de Administratie

PRIMARIA ORASULUI SIRET (SRE28) (21/10/2020)

Plata cuponului 23 si rambursare rata principal 22 & calcul rata dobanda pentru cuponul 24