România are nevoie de un parcurs „ferm și asumat” de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care ritmul de creștere a datoriei publice din ultimii ani a fost triplu față de perioada pre-pandemie, iar cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în actualul buget la 3% din PIB, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. El a avertizat că marja de siguranță oferită de rezervele valutare „nu trebuie să ne amăgească” și nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor. „În economie nu există scurtături către prosperitate”, a spus Marinescu, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR, pe care l-a inițiat și îl coordonează.
Viceguvernatorul BNR a arătat că sustenabilitatea financiară trebuie privită dincolo de semnificația strict economică a conceptului.
„Sustenabilitatea financiară, în logica analizelor noastre, este de fapt un mod de viață”, a spus Cosmin Marinescu, explicând că aceasta presupune „mentalitatea de a-ți așterne viitorul în mod cumpătat și echilibrat în același timp”.
În opinia sa, sustenabilitatea reprezintă și „un exercițiu de educație economică și financiară”, iar societatea trebuie să își permită să privească dincolo de presiunile imediate și să reflecteze asupra unei viziuni pe termen lung.
- „Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară”
Marinescu a arătat că, în cele două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese substanțiale, însă acest parcurs a fost însoțit și de acumularea unor dezechilibre.
„Considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării”, a declarat viceguvernatorul BNR.
„Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară”, a subliniat acesta.
Potrivit lui Marinescu, datoria publică a depășit 80% din PIB la nivelul Uniunii Europene, însă, în cazul României, îngrijorătoare este viteza de acumulare a datoriei.
„Ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada pre-pandemie. Consecințele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuieli cu dobânzile sunt mai mari decât deficitul la care țintim să ajungem.”
Viceguvernatorul consideră că „bugetul public trebuie curățat de necunoscute și compromisuri”, iar politica fiscală trebuie să țină seama de avantajul esențial al predictibilității fiscale.
Întrebarea esențială, potrivit lui Marinescu, este cum poate fi realizată consolidarea fiscal-bugetară, fără afectarea semnificativă și durabilă a creșterii economice.
„Răspunsul ține în bună măsură de calitatea investițiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investițiile și fondurile europene să poată susține o creștere economică robustă după doi ani consecutivi de dinamici subunitare.”
„România are mare nevoie în prezent de revigorarea creșterii economice care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
El a susținut că politicile destinate nevoilor reale ale societății trebuie să prioritizeze domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung, menționând sănătatea, educația și apărarea.
Marinescu a atras atenția și asupra problemelor din educație: „Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carențe majore în abilitățile educative de bază”, situație pe care a asociat-o și alocărilor bugetare suboptimale pentru educație și efectelor acestora asupra capitalului uman.
„Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme. Iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială”, a afirmat Cosmin Marinescu.
În ceea ce privește sistemul de pensii, viceguvernatorul a arătat că politicile sociale trebuie mai bine ancorate în realitățile demografice, care vor genera în următorii ani constrângeri importante pentru sistemul public.
În acest context, a evidențiat „rolul esențial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung”.
- Semnal de alarmă privind companiile de stat
Viceguvernatorul BNR a abordat și problema disciplinei financiare în economie.
„Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă, cu certitudine, un semnal de alarmă la adresa finanțelor publice, dar și la adresa bunei funcționări a piețelor.”
În acest context, implementarea guvernanței corporative în conformitate cu standardele internaționale și bunele practici OCDE reprezintă, potrivit lui Marinescu, „un pas hotărât înainte”.
În sectorul privat, el a indicat probleme precum disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea și existența unor situații atipice de firme active fără salariați.
„Disciplina financiară este esențială pentru stabilitatea economică”, a afirmat Marinescu, arătând că aceasta este importantă atât pentru diminuarea riscurilor din sectorul privat, cât și pentru extinderea accesului la finanțare al economiei reale.
Referindu-se la sistemul bancar, Marinescu a arătat că indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor demonstrează capacitatea sectorului de a credita economia reală.
El a indicat însă existența unui „paradox deloc avantajos”: „România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar drept cele mai îndatorate.”
Viceguvernatorul BNR a menționat, în acest context, costurile ridicate de finanțare, persistența creditului comercial și finanțările acordate de firmele-mamă, apreciind că mediul de afaceri românesc resimte decalaje importante de competitivitate față de concurenții din UE și, în special, din zona euro.
- Marinescu: Nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale
În contextul repoziționărilor comerciale globale, competitivitatea și predictibilitatea reprezintă provocări majore pentru mediul de afaceri, a mai spus viceguvernatorul.
„De aceea, consider că nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale în politica externă, care poate deveni factor de competitivitate național.”
Marinescu a atras atenția și asupra necesarului brut de finanțare al României.
„De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc”, a spus acesta.
Viceguvernatorul a precizat că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide, dar a avertizat: „Însă marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească. Aceasta nu poate înlocui ajustarea dezechilibrului.”
Viceguvernatorul BNR a insistat asupra relației dintre convergența reală și îndeplinirea sustenabilă a criteriilor nominale.
„Criteriile de convergență nominală nu sunt simple exigențe statistice, ci indicatori de sănătate economică, la care noi ne raportăm în parcursul european al României.”
„De aceea, trebuie să ne gândim cum reușim să împletim viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă.”
Cosmin Marinescu a pledat pentru trecerea economiei românești către un model calitativ de creștere.
„Este esențial ca economia noastră să facă trecerea către un model calitativ de creștere economică. Pentru acest parcurs trebuie să ne distanțăm de noianul soluțiilor oportuniste sau idealiste, care ajung apoi să fie invalidate de realitate.”
„În economie nu există scurtături către prosperitate”, a subliniat viceguvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, „saltul calitativ al României prin productivitate, prin investiții inteligente și inovare necesită ancore adânci și durabile”.
„În ultimă instanță, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înțelepciune, cu echilibru și cu măsura potrivită.”
*„Prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică”
În finalul discursului, Cosmin Marinescu a făcut referire și la situația politică și la impactul acesteia asupra încrederii economice.
„În prezent, în ciuda instabilității politice, vedem semne bune în planul consolidării bugetare, progrese recunoscute și de către agențiile de rating. Însă prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică.”
„Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încrederea economică. Este și așteptarea legitimă a mediului financiar și investițional, intern și extern, dar și a mediului antreprenorial românesc”, a declarat viceguvernatorul BNR.
Volumul „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” este al doilea studiu realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. În discursul său, acesta a arătat că proiectul urmărește să valorifice capacitatea BNR de a facilita dezbaterea și conturarea unor direcții majore de politică economică pentru România.
| Știri BVB