Update articol:

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, interviu pentru Hotnews: “În mai puțin de 3 ani de guvernare, PSD a îndatorat România cu aproape 80 miliarde lei, deci cu aproape 2,4 miliarde lei pentru fiecare lună de guvernare”

* “Sub guvernarea PSD, România a ajuns singura țară din Uniune în care deficitele se adâncesc, în ciuda faptului că economia traversează, la nivel global, o perioadă de expansiune”

* România nu își poate permite să nu valorifice fondurile europene. Ar fi un malpraxis financiar la adresa intereselor noastre de dezvoltare.

* Românii nu mai sunt dispuși să voteze pe acei politicieni care doar le aruncă niște sute de lei în buzunar pentru a le cumpăra votul.

* Teoria “wageledgrowth” invocată nu a reprezentat decât “ambalajul științific”, ca să zic așa, al unor politici pur populiste

* Deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România:

* Este necesară regândirea sistemului pensiilor publice

 

Teoria “wageledgrowth” (n.r. Teoria creșterii economice bazate pe creșterea salariilor  – wage-led growth – WLG) invocată de unii economişti PSD nu a reprezentat decât “ambalajul științific” al unor politici pur populiste, afirmă consilierul prezidenţial pe probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Acesta explică: “În opinia mea, politicile economice ale PSD au urmărit mai degrabă obiective politice, care să se traducă în voturi pentru PSD, decât obiective de dezvoltare socio-economică durabilă. Cu toate acestea, după aproape 3 ani de guvernare (…), consecința politică a fost aceea că PSD a pierdut ambele runde de alegeri din 2019, europarlamentare și prezidențiale.

Aceasta ne arată că societatea românească s-a maturizat din punct de vedere politic, prin faptul că românii nu mai sunt dispuși să voteze pe acei politicieni care doar le aruncă niște sute de lei în buzunar pentru a le cumpăra votul.

Din acest punct de vedere, teoria “wageledgrowth” invocată nu a reprezentat decât “ambalajul științific”, ca să zic așa, al unor politici pur populiste. Pe orice economist cu minime pretenții ar fi trebuit să surprindă, în raport cu agenda economică a PSD, absența oricăror preocupări în materie de reforme structurale, investiții majore sau de îmbunătățire a colectării veniturilor și a absorbției fondurilor europene. Ce să mai vorbim despre guvernanță corporatistă sau digitalizare în administrație!

Astfel, situația macro a României a devenit dominată de cercul vicios al deficitelor și al politicilor pro-ciclice. Campioana creșterii economice de acum 2 ani a devenit, între timp, campioana deficitelor economice de tot felul. Oricum, vorbim de o creștere economică mai degrabă cantitativă decât calitativă, bazată pe consum și pe datorie.

Degeaba insistă unii pe ideea că PSD nu a crescut ponderea în PIB a datoriei publice, ci dimpotrivă. Haideți să ne uităm la creșterea nominală a datoriei publice. În condiții de recesiune, când PIB-ul scade, datoria publică rămâne, iar ponderea acesteia în PIB explodează. În condițiile ultimei crize, ponderea în PIB a datoriei publice s-a triplat.

În cei aproape 3 ani de guvernare ai PSD, până în octombrie 2019 datoria publică a crescut cu aproape 28%, de la 285,5 miliarde lei la 364,9 miliarde lei. Deci, în mai puțin de 3 ani de guvernare, PSD a îndatorat România cu aproape 80 miliarde lei, deci cu aproape 2,4 miliarde lei pentru fiecare lună de guvernare, fără a construi vreun spital sau vreo autostradă. Asta da performanță, în ghilimele fie spus! (…)
Este evident că România trebuie să progreseze, cât se poate de rapid și sustenabil, în privința creșterii salariilor și a pensiilor. Însă atunci când politica salarială ajunge să reînvie inflația la niveluri record pentru țările UE (prin creșteri cu 2 cifre ale prețurilor produselor alimentare), acestea sunt semne pe care nu ne putem permite să le ignorăm. Creșterile de venituri din pix, fără să existe asigurarea că economia le poate susține pe termen lung, mai degrabă creează decât rezolvă probleme, în special pentru beneficiarii acestora”.

Potrivit lui Cosmin Marinescu, situația actuală economică a României nu este deloc de invidiat, însă dezechilibrele pot fi treptat corectate: “Din păcate, avertismentele repetate privind calitatea politicilor economice ale guvernului PSD s-au adeverit, prin sarabanda deficitelor cu care Romania se confruntă în prezent. Suntem singura țară din Uniunea Europeană în care spirala deficitelor s-a intensificat sistematic, în ultimii ani. Deficitul bugetar și deficitul de cont curent, alimentat de un deficit comercial în continuă creștere, sunt cele mai evidente semne că PSD a pus România pe o direcție greșită și din punct de vedere economic”. 
 

Consilierul prezidențial mai spune că deficitele care presează asupra economiei, dezordinea existentă în finanțele publice și sistemul fiscal, slăbiciunile guvernanței economice trebuie corectate cât mai rapid, însă rapid înseamnă așa cum vaporul reușește să cârmească, evitând riscul de a fi răsturnat în valuri.

Cosmin Marinescu apreciază că, în privința bugetului, este evident că trebuie să conciliem nevoia de sustenabilitate, de responsabilitate pentru viitor, cu cea de predictibilitate în respectarea unor obiective și angajamente, în condițiile în care avem o problemă uriașă nu doar cu mărimea pensiilor, ci și cu inegalitățile flagrante existente în acest sistem, ceea ce indică necesitatea unei regândiri a sistemului pensiilor publice. 
 
Potrivit acestuia,  în Parlament, în legătură cu creșterea pensiilor a existat o largă majoritate, iar Președintele Iohannis a spus în mai multe rânduri că pensiile trebuie să crească, în condițiile în care, din 4,7 milioane de pensionari, mai mult de 2 milioane de oameni au pensii foarte mici, sub 1000 de lei lunar.
 

Cosmin Marinescu spune că deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România: “Trebuie abandonate în mod inteligent politicile pro-ciclice, bazate pe consum, pentru a face loc politicilor structurale, care să susțină investițiile și potențialul productiv intern, inclusiv prin calitatea instituțiilor cu impact asupra mediului de afaceri”.

În opinia consilierului prezidențial, România rămâne un caz problematic în materie de colectare fiscală, nu doar prin comparație cu țările Uniunii, ci și în regiune: “Nu putem vorbi de creșterea structurală a capacității de administrare fiscală a statului decât dacă vom porni reforma și o vom ține accelerată până ajungem de destinație. Iar destinația în această privință înseamnă un sistem modern de administrare fiscală, care să fie bazat pe tehnologia informației, pe transparență și ușurință în funcționare, din care va avea de câștigat atât contribuabilul, cât și bugetul”. 

* Fondurile europene – instrument autentic, strategic, de modernizare a infrastructurii și a sistemului administrativ

Fondurile europene ar trebui să reprezinte un instrument autentic, strategic, de modernizare a infrastructurii și a sistemului administrativ, mai spune Cosmin Marinescu în interviul acordat HotNews.ro , adăugând: “Componenta de fonduri europene a bugetului este pariul anului 2020, pe care Guvernul trebuie să îl câștige.

Fondurile europene trebuie privite ca sistem complementar bugetului, nu doar ca angajament uneori paralel cu obiectivele noastre de investiții. Fondurile europene nu reprezintă scop în sine, ci instrument structural în rezolvarea unor probleme concrete. Prea mult au fost neglijate în guvernarea PSD investițiile în infrastructură, ori tocmai acestea trebuie să fie vârful de lance în modernizarea României.

Să ne amintim experimentele eșuate marca PSD – fonduri suverane sau parteneriate iluzorii de tip public-privat. România nu își poate permite să nu valorifice fondurile europene. Ar fi un malpraxis financiar la adresa intereselor noastre de dezvoltare”.

Potrivit acestuia, una din direcțiile importante merită să fie utilizarea fondurilor europene de către administrațiile locale, prin proiecte de investiții în dezvoltarea rețelelor de utilități, cum sunt cele de apă și canalizare. 

Cosmin Marinescu mai spune: “Este strategic să susținem o viziune ambițioasă în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, inclusiv din această perspectivă a utilizării fondurilor europene. Astfel putem pregăti inteligent o tranziție energetică treptată de la combustibilii fosili și reconversia industrială necesară. Însă oportunități există și în alte domenii sau în raport cu alte obiective naționale, cum ar fi de exemplu digitalizarea administrației”.

  • “Sub guvernarea PSD, România a ajuns singura țară din Uniune în care deficitele se adâncesc, în ciuda faptului că economia traversează, la nivel global, o perioadă de expansiune”
 

Adâncirea continuă a deficitului de cont curent vine pe seama accelerării importurilor de bunuri, care au crescut și cu ritmuri anuale de două cifre, pe fondul unei creșteri economice bazate aproape exclusiv pe consum, așa cum au stat lucrurile în special în 2017 și 2018, a mai declarat Cosmin Marinescu, explicând: “De exemplu, în ultimii 5 ani, gradul de acoperire al importurilor din exporturi a scăzut continuu de la un an la altul, de la aproape 90% la circa 76%, conform ultimelor date aferente anului 2019. Totodată, gradul de acoperire a deficitului de cont curent în investiții străine directe este constant negativ începând cu 2017, ca ilustrare simptomatică a politicilor economice ale PSD.

Dacă ne raportăm la situația deficitelor gemene (deficitul de cont curent este doar una din cele două fațete ale dezechilibrelor macro ce afectează în prezent România. Cealaltă fațetă este deficitul bugetar, de aici și sintagma pe care economiștii o utilizează – “deficitele gemene”, dat fiind faptul că cele două evoluează în general împreună),  politica economică din ultimii ani a pus România pe contrasensul evoluțiilor din regiune și de la nivelul UE. Sub guvernarea PSD, România a ajuns singura țară din Uniune în care deficitele se adâncesc, în ciuda faptului că economia traversează, la nivel global, o perioadă de expansiune.

Deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB iar deficitul de cont curent este preconizat că va depăși 5% din PIB în 2019, pe trendul încă inerțial al politicilor pro-ciclice, bazate pe consum. Tocmai de aceea este esențială reorientarea politicilor economice dinspre susținerea consumului către investiții.

Deși creșterea economică pare încă puternică, prin dinamica prognozată pentru 2019 la 4% sau sub 4% din PIB, pierderea de viteză este semnificativă, dacă ne raportăm la creșterea record de 7% de acum 2 ani. De unde rezultă că “petrecerea” nu a durat prea mult, așa cum anticipam la începutul guvernării PSD. În ciuda injecțiilor cu stimuli fiscali, administrate mai mult sau mai puțin forțat, așa cum au stat lucrurile în OUG 114 în privința sectorului construcțiilor, era de așteptat să intervină o asemenea decelerare, dat fiind programul de guvernare al PSD axat exclusiv pe termen scurt.

Actualmente, este puțin îngrijorătoare dinamica negativă din ultimele luni a sectorului industrial. Producția industrială a scăzut în luna octombrie cu 4,5% față de octombrie 2018, deși luna septembrie indica o scădere a sectorului industrial de doar 1,3% față de septembrie 2018.

Este evident că economia trebuie să se pregătească pentru etapa ajustărilor calitative, situație în care competitivitatea va cântări tot mai puternic. Ori pentru aceasta trebuie schimbată direcția politicilor economice și să dăm un restart reformelor structurale”.

* Structura bugetului României este puternic debalansată de povara cheltuielilor curente

Structura bugetului României este puternic debalansată de povara cheltuielilor curente, mai spune Cosmin Marinescu, menționând: “Cheltuielile de personal și de asistență socială, deci cheltuielile rigide ale bugetului, ajung la 80% pondere în total venituri fiscale (inclusiv CAS), procent care este comparabil cu perioada anilor de criză din 2009-2010. În același timp, investițiile suferă, deși tocmai investițiile de azi sunt cele care vor aduce salvarea în anii următori.

Din păcate, creșterea deficitului bugetar nu s-a făcut pentru a susține proiecte majore de investiții în România, cum sunt cele în infrastructura de transport”.

Marea provocare pentru România este gestionarea unui buget grevat de constrângeri, cu deficit peste limita de 3%, dar să și creștem componenta de investiții.

Cosmin Marinescu mai spune: “Este esențial să se înțeleagă faptul că deficitele bugetare înseamnă creșterea datoriei publice. Mai devreme sau mai târziu, înseamnă noi taxe și impozite. Astfel, în baza căror virtuți, generația actuală transferă nota de plată către generațiile viitoare?!”

* Deficitul cash estimat prin rectificarea din noiembrie este 4,43%
 
 

Pentru 2019, deficitul cash estimat prin rectificarea din noiembrie este 4,43%, spune consilierul prezidențial, adăugând: “Trebuie să vedem însă cu ce deficit se va închide bugetul, date fiind anumite obligații de plată intervenite ulterior. Oricum, Procedura de deficit excesiv (n.r. Procedura de deficit excesiv (PDE) este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase și să întrunească două criterii: deficitul lor de buget nu poate depăși 3 % din produsul intern brut (PIB); datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60 % din PIB) se judecă în raport cu metodologia europeană. La acest moment, este estimat un deficit ESA de 3,82%, ceea ce înseamnă mult peste marjele de flexibilizare. Atunci când deficitul ESA sare cu mai mult de 0,5 puncte procentuale peste limita de 3%, procedura de deficit excesiv se declanșează independent de orice clauză de flexibilitate.

Aceasta nu înseamnă că nu pot fi avute în vedere unele discuții sau negocieri la nivelul Comisiei Europene. Nu sunt însă foarte optimist în ce privește eficiența acestor discuții.

Din păcate, politicile fiscal-bugetare ale guvernului PSD au adus România în această situație specifică Procedurii de Deficit Excesiv, contrar oricăror recomandări în materie de prudență și responsabilitate fiscal-bugetară. De aceea spun că România s-a aflat pe contrasensul evoluțiilor comunitare în materie de consolidare fiscală, iar acum trebuie revenit treptat pe culoarul stabilității și al predictibilității”.

 
 

 

BVBStiri BVB

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Neintrunire cvorum AGA O & E 22.10.2020

PRIMARIA ORASULUI ORAVITA (ORV27) (23/10/2020)

Informare - plati restante aferente emisiunilor de obligatiuni emise de Primaria Oravita & calcul rata dobanda pentru cuponul 26