Update articol:

Cristian Agalopol: Companii și investitori străini mari se extind în România, după anunțul FTSE că România promovează la piață emergentă

*”Mesajul pentru acționarii CCP este să se pregătească să susțină această construcție cel puțin 3-5 ani de zile” 

Anunțul FTSE Russell că România va promova la statutul de piață emergentă din septembrie 2020 a determinat companii și investitori străini mari să se extindă în țara noastră, ne-a spus Cristian Agalopol, membru în board-ul AmCham România. Domnia sa va prelua, din ianuarie, și conducerea task force-ului de piață de capital din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României. Cristian Agalopol consideră că anunțul FTSE reprezintă o recunoaștere a reformei pieței noastre, însă apreciază că, de acum înainte, va trebui să învățăm să jucăm în această ligă. Domnia sa apreciază că este foarte importantă comunicarea cu investitorii. În acest sens, se preconizează un eveniment, în februarie, la Londra, cu societățile incluse în indicele FTSE – Banca Transilvania, BRD, Romgaz. 

***

Ce așteptări aveți pentru evoluția pieței de capital românești, după promovarea la statutul de piață emergentă?

Cristian Agalopol: FTSE, prin mesajul pe care l-a dat, a vrut să sublinieze că piața noastră de capital este pe un drum bun.  Este un mesaj care era așteptat de foarte mult timp, de aproape de 25 de ani. Este un mesaj care nu a venit pe neașteptate, pentru că au fost foarte multe discutii  între agențiile internationale de clasificare a pietelor și instituțiile pieței.

Ce instituții din România au susținut aceste comunicări?

Cristian Agalopol: Participanții la piață, Bursa de Valori, asociații ale pietei de capital. Din câte știu si  Autoritatea pentru Supraveghere Financiara a avut discutii cu FTSE Russell . Chiar noi le-am facilitat un dialog cu reprezentatntii  FTSE Russell, pe e-mail, vizavi de anumite criterii. În general, instituțiile de clasificare a pieței au o politică foarte complexă si  își reconciliază informațiile primite inainte de a lua o decizie. Nu își iau informații doar din piață, ci le verifică prin discuții cu autoritățile locale, cu investitorii internaționali, cu brokerii și custozii globali. Au fost eforturi colective si este greu să punctezi un singur nume local, care s-a implicat în discuții. Au fost initiative in care m-am implicat personal, AmCham, Banca Transilvania, Raiffeisen, Bursa de Valori, Depozitarul Central, case de avocatură cu expertiza relevanta. La începutul acestui an, din AmCham, am trimis o scrisoare, care s-a dorit a fi un consens național, referitoar la realizările făcute la nivel de piață. Scrisoarea a fost semnată de boardul AmCham și, a fost sustinutade BVB, Depozitarul Central și foarte multe asociații. Aceast comunicat  fost trimis către FTSE Russell și MSCI. Ambele agenții au răspuns că au primit scrisoarea și că o vor evalua. Anul acesta, în iunie, MSCI  ne-a îmbunătățit criteriul legat de accesibilitate. Acest lucru se datorează, fără doar și poate, implementării tranzacțiilor OTC, o altă inițiativă pentru care ne-am luptat foarte mult timp.

Ce așteptări aveți privind promovarea la statutul de piață emergentă acordată de către MSCI?

Cristian Agalopol: Nouă, românilor, ne place să fugim după diplome. Și, când luăm o diplomă, vrem altă diplomă. Atât clasificarea FTSE, cât și MSCI sunt niște diplome acordate de agențiile de rating si reprezintă recunoașterea ca procesul de reformare al pietei este pe drumul cel bun Cred că, mai important decât recunoașterile FTSE și MSCI, este să înțelegem că piața locală și cele din Europa Centrală și de Est trec printr-un proces de reformă. Decizille de promovare nu trebuie sa fie un scop in sine, ele vin automat daca actiunile de reforma sunt ferme si consistente

Ce mai avem de făcut?

Cristian Agalopol: În primul rând trebuie să rezolvăm problema lichidității, Lichiditatea și free-floatul sunt probleme structurale la nivelul Europei Centrale și de Est. Deși acest bloc de tari este mic, modul în care piețele de capital s-au dezvoltat este foarte diversificat. În Polonia, piața de capital ține de stat. În Ungaria, bursa de la Budapesta a fost cumpărată de către stat. Este o dovadă că statul dorește să se implice. Cehia și Slovacia sunt similare cu România –  burse private și depozitari privați. Toate au dificultati  la nivel de lichiditate. Slovacia aproape că nu mai contează ca piață de actiuni. În Bulgaria, avem un model puțin diferit –  bursa este deținută de stat, dar statul nu vrea să se implice.

Când ești o piață mică sau mică spre medie este foarte greu să te dezvolți fără implicarea statului. Au mai fost discuții cu diferite guverne, legate de continuarea procesului de privatzare prin Brsa de Valori. Trebuie listate companii pe bursă și sunt discuții legate de anumite companii, de ani de zile.  Pe de altă parte, este un număr foarte mare de companii private,  cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de dolari, care merită o atenție mult mai mare din partea pieței de capital – evenimente create special pentru ei. Sunt chestiuni, pe care, noi ca piață, am putea să le facem pentru a crește vizibilitatea acestor companii, pentru a le da un imbold cu privire la listare. Nu-mi aduc aminte, în ultima perioadă, de o companie foarte bună, care să se fi listat la bursă și pentru care să nu fie interes.

Cred că e important și cum comunici si din acest motivavem nevoie de evenimente create special pentru companii de tipul UiPath, Dedeman, Bitdefender…

Fiecare  are nevoie de vizibilitate si nu este suficient sa fie invitate la evenimente comune pentru piata de capital. O abordare strategica ar fi cresterea vizibilitatii in afara tarii, de exemplu la Londra asa cum fac marile companii listate pe pietele internationale.Aceste companii listate fac conferințe în străinătate cu investitorii. Sunt foarte importante. Poate nu sunt mulți investitori care vin în România, dar ajuta daca facem noi pași către investitori. După listare, companiile trebuie să se ocupe de comunicarea cu investitorii in mod constant. Nici bursa și nici brokerii nu pot furniza în locul lor informațiile către investitori.

Ce se va întâmpla după septembrie 2020?

Cristian Agalopol: Pot să spun că, în ultima perioadă, am avut foarte multe dicuții cu investitori și companii mari de investitii și cu certitudine știu că sunt companii mari și brokeri mari care, în momentul acesta, își deschid, în România, alte entități. Au adus în România, alte entități ca urmare a anunțului FTSE.

Mesajul a fost transmis. Avem insa doar  o diplomă. Acum trebuie să demonstrăm ca putem indeplini cerinte mult mai mariSuntem acum în concurență cu alte piețe emergente – Cehia, Ungaria, chiar și cu Polonia – care este încă piață emergentă conform cladificarii celor de la MSCI, și piață dezvoltată, conform clasificarii  FTSE RUssell. Concurența este mult mai mare iar noi suntem abia la inceput.  Trebuie să invatam să jucăm în aceasta liga.

Vor avea probleme brokerii mici, după trecerea la piață emergentă?

Cristian Agalopol: Nu cred că brokerii mici vor fi afectați, pentru că investitorii străini oricum făceau tranzacții numai prin câțiva intermediari. Vor exista insa brokeri mici care vor întâmpina dificultăți în momentul în care gradul de complexitate al infrastructurii de posttrading va crește, prin includerea unei contrapăți centrale.

Trecerea la statutul de piață emergentă se va reflecta probabil in niște mutări de fonduri.

Vom asista la schimbări minore, deoarece conform clasificarii MSCI suntem încă piață de frontieră. Suntem intr-un moment important al pietei noastre, o rascruce as spune iar drumul pe care il vom alege va fi foarte importantPersonal, nu văd nicio diferență între piața de capital din România și cele din Cehia sau Slovacia.

Ce așteptări aveți după înființarea CCP locale?

Cristian Agalopol: Acesta este un subiect foarte contagios în regiunea noastră. Am stat de vorbă cu CEO-ul Bursei din Praga, piata care isi își doreste de mult timp  o contraparte centrală. Există o aură asupra contrapărților centrale, că ele vor ridica piețele. Bursa din Praga s-a a avut numeroase discutii despre proiectul acesta și, până la urmă, a renuntat la el. În Croația, de patru ani se depun eforturi pentru a autorizao CCP locală, nici până acum nu au obținut licența de la ESMA. Sofia Stock Exchange a cumpărat instituția care decontează energia și vor, și ei, să facă o CCP și să înceapă cu energia. Pe de altă parte, infrastructura piețelor de capital din Europa este super fragmentată, dar ideea principală este de consolidare. Prin ceea ce facem acum, noi contribuim la adancirea fragmentarii. Aici întrebarea care se pune este dacă mai întâi facem consolidarea burselor sau a instituțiilor de decontare? Există un consens general că se dorește consolidare, dar fiecare țară are acceptinea ei asupra acestui consens

În general subiectul CCP locale este foarte la modă, unii reușesc mai mult, alții mai puțin. De exemplu, Keller, din Ungaria, a spus foarte clar că are dificultati cucu profitabilitatea in conditiile in care Ungariaare o piață și o contraparte centrală care funcționează de mult timp. Nu înțeleg de ce țările din regiune cu piețe de capital mici se uită la această CCP ca la o gură de oxigen care ar accelera semnificativ cresterea. Din punctul meu de vedere, CCP locale vor adăuga un nivel de complexitate în infrastructura locală si implicit costuri suplimentare. In acelasi timp nu stiu sa existe un plan de implementare a CCP iar in lipsa unei comunicari adecvate s-ar putea sa apara surprize La ora actuală, toate băncile mari din România care decontează pe piața de capital – UniCredit, BRD, Citi, Raiffeisen – sunt multinaționale. Înființarea CCP este un proces amplu in care trebuie sa fie coptata intreaga piata conform unui calendar predictibil

BVB a prezentat un proiect, în Adunarea Generală.

Cristian Agalopol: Da, dar, din câte am înțeles, Bursa vrea să includă acțiunile din primul val, în această contraparte centrală. În schimb, London Stock Exchange a spus că nu introduce cash-ul și equities la început. Ce să înțelegem, cine are dreptate? Ramane de vazut daca cele doua pozitii vor fi reconciliate

CCP-ul este un proiect important pentru piața noastră, dar nu este un proiect urgent. Este cu siguanta nevoie de o strategie de implementare care să dea confortul pieței cu privire la costurile participantilor si gestionarea riscurilor. Este foarte putin probabil ca intr-o formula in care riscurile brokerilor sunt pasate catre custozi aceasta contraparte sa primeasca avizul

Ce sfat aveți pentru noua conducere BVB?

Cristian Agalopol: Acum, suntem într-o ligă superioară și lumea ne priveste altfel. Sfatul meu pentru orice board al Bursei este să se asigure că există un consens la nivel de comunicare. Cu cât comunicarea este mai deficitară, cu atât suspiciunea investitorilor fata de piata noastra va crește.

Care este viitorul BVB, în context internațional – în condițiile proiectului Uniunii Pietelor de Capital?

Cristian Agalopol: Am crezut foarte mult în proiectul unei CCP regionale, inițiat de BERD. Era foarte important pentru noi ca piață si opinia mea a fost atunci sa ne alaturam acestui proiect, mai ales ca ne-am fi putut retrage oricand pentru a infiinta ulterior . o CCP locală, România era cea mai mare piață, într-un astfel de proiect, iar aceasta pozitie ne-ar fi conferit o pozitie de de negociere. S-a dorit să avem o CCP locală asa camergem înainte cu dorința majorității insa trebuie sa ne asumam faptul ca gradul de complexitate al pietei va creste substantialSunt convins ca  brokerii mici vor face față cu greu acestei complexități avand poate de ales in a inchide, a fuziona sau a capitaliza compania. Sunt foarte multe necunoscute insa mesajul pentru acționari este să se pregătească să susțină această construcție cel puțin 3-5 ani de zile dat fiind lipsa profitabilitatii

În 2012, m-am ocupat de proiectul CCP iar, într-un scenariu în care am inclus derivate, spot și titluri de stat, acea entitate nu era pe profit operațional în primii trei ani de zile.