• Buşoi: “Consiliul European va lua o decizie în 24 noiembrie în ceea ce privește anumite mecanisme de a stabili un benchmark pentru gazul care vine pe LNG și de limitare a indicelui TTF în anumite situații extraordinare, pentru că, din păcate, acest indice creează un preț artificial de mare, dincolo de, evident, realitatea obiectivă că avem mai multe nevoi decât oferte în ceea ce privește gazul natural în Uniunea Europeană”.

Iarna aceasta și iarna următoare nu vor fi ușoare, ci pline de provocări, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene, a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi, Președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, explicând: “Am reușit să înlocuim o parte din gazul venit din Rusia cu LNG american, cu creșteri ale aprovizionării din Norvegia, din nordul Africii. În continuare se urmăresc multe soluții și se încearcă să se găsească alte surse de aprovizionare sau să le creștem pe cele prezente, dar încă situația este la limită și este posibil să ne confruntăm cu o criză  a aprovizionării dincolo de criza prețurilor mari”.

Domnia sa a spus la Forumul Gazelor Naturale: “Cred că România are un potențial foarte mare în ceea ce privește gazele naturale, în perioada următoare. 

Vechea discuție legată de întârzierea exploatării din Marea Neagră este cunoscută de toți participanții și toți cei care urmăresc această dezbatere. Din păcate, potențialul pe care îl avem în ceea ce privește exploatarea gazelor onshore și offshore nu a fost pe deplin folosit de România în trecutul apropiat și în prezent, din motive care țin evident și de contextul european, dar şi de anumite decizii luate în România, mă refer la legea offshore și mai ales la infama Ordonanță 114. Astăzi am fi fost într-o situație în care nu doar că nu am fi avut nicio emoție legată de necesarul de gaze naturale al României, dar am fi putut oferi soluții limitate, dar consistente, și țărilor din jur.

În ceea ce privește contextul european, în dezbaterile privind Green Deal și Fit for 55, noi, cei care reprezentăm România în Parlamentul European și mai ales  mulți colegi din Comisia ITRE din majoritatea țărilor, am încercat – uneori cu succes, alteori fără succes – să susținem rolul gazelor naturale în tranziție, nevoia de a avea în continuare acces la gaz, nevoia de a găsi soluții de decarbonizare a gazului. A trebuit să convingem colegii mult mai ofensivi și mai entuziaști în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice pe care le susținem cu toții – Green Deal fiind un obiectiv susținut larg în Parlamentul European -, dar cum ajungem acolo este o chestiune care uneori suscită opinii diferite.

Am reușit, în final, să avem un act de taxonomie pentru investițiile în gaze naturale –  este adevărat cu condiții extrem de dificil de atins, dar, după lungi și multe insistențe, alături de nuclear și gazele naturale sunt parte a taxonomiei.

Odată cu criza prețurilor la energie generată prima dată de creșterea cererii și insuficienta ofertă în ceea ce privește gazele naturale, apoi exacerbată de invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia, din ce în ce mai mulți colegi descoperă rolul gazelor și mai ales nevoia de a avea această sursă de energie disponibilă și care să respecte principiul securității aprovizionării.

Am găzduit de curând în Parlamentul European o dezbatere, în care s-a prezentat un studiu pregătit de Organizația Internațională de Petrol și Gaze și de American Petroleum Institute, o analiză privind aprovizionarea cu gaze naturale pentru Uniunea Europeană în următorii ani. În mod evident, iarna aceasta și iarna următoare nu vor fi ușoare, ci pline de provocări. Am reușit să înlocuim o parte din gazul venit din Rusia cu LNG american, cu creșteri ale aprovizionării din Norvegia, din nordul Africii. În continuare se urmăresc multe soluții și se încearcă să se găsească alte surse de aprovizionare sau să le creștem pe cele prezente, dar încă situația este la limită și este posibil să ne confruntăm cu o criză  a aprovizionării dincolo de criza prețurilor mari.

RePower EU vine cu o strategie atât aceea de a reduce puțin consumul de gaze și de a merge cu mai multe surse regenerabile și, de asemenea, de a avea alte surse de aprovizionare. Am avut și am lucrat ca raportor, ca președinte al Comisiei, acel regulament cu depozitele de gaz care – iată – sunt pline peste 90% în întreaga Uniunea Europeană. Acum, Consiliul discută și probabil va lua o decizie în 24 noiembrie în ceea ce privește anumite mecanisme de a stabili un benchmark pentru gazul care vine pe LNG și de a avea anumite mecanisme de intervenție, de limitare a indicelui TTF în anumite situații extraordinare, pentru că, din păcate, acest indice creează un preț artificial de mare, dincolo de, evident, realitatea obiectivă că avem mai multe nevoi decât oferte în ceea ce privește gazul natural în Uniunea Europeană”.

Referitor la achizițiile comune de gaze care se discută la nivelul Uniunii Europene, domnul Buşoi ne-a spus: “Există un task-force înființat la nivelul Comisiei Europene, un director general adjunct nou, domnul Matthew Baldwin, care își creează această echipă și are totală susținere din partea Comisiei și a Parlamentului să pună în aplicare mecanismele. Există și în această propunere de regulament care nu trece prin Parlamentul European, va fi adoptată doar de Consiliul de miniștri, cel mai probabil în 24 noiembrie, care dă anumite direcții și stimulente pentru achiziția în comun de gaze naturale.

E adevărat că țările membre încearcă să își maximizeze șansele și să obțină fiecare gaz de unde reușește – știți că, și în România, domnul ministru Virgil Popescu şi  alti oficiali au făcut turul unor capitale și unor parteneri cum ar fi Azerbadjan, Turcia etc.  Evident se discută cu Statele Unite ale Americii despre  LNG care poate veni în Grecia și de acolo pe noua interconectare să ajungă în România, deci fiecare țară lucrează în direcția aceasta, dar cred că, odată ce se va implementa și acest nou regulament și echipa va fi în funcțiune, vom vedea din primăvara viitoare și achiziții comune de gaz care evident vor ajuta la securitatea aprovizionării”.