România va continua să susțină rolul gazelor naturale în securitatea energetică europeană, creșterea producției interne, proiectele offshore și o abordare mai pragmatică a legislației europene, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul Conferinței regionale anuale Eurogas intitulată „Consolidarea securității, asigurarea sustenabilității: rolul României în construirea unei tranziții energetice reziliente și competitive în Europa de Est”, organizată în colaborare cu Federația Patronatelor din Energetică (FPE). Evenimentul se concentrează asupra perspectivelor naționale și regionale privind Cadrul UE privind securitatea aprovizionării și Regulamentul UE privind metanul, precum și asupra rolului pe care România îl poate juca în viitor în consolidarea securității aprovizionării și a accesibilității acesteia în Europa.
Cristian Bușoi a susținut că, după criza energetică declanșată în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a „redescoperit” importanța gazelor naturale și necesitatea unor surse sigure de aprovizionare. El a pledat pentru un mix energetic diversificat, în care gazele naturale, energia nucleară, regenerabilele, stocarea și rețelele electrice să se completeze, și nu să concureze între ele.

„România – acesta este mesajul principal – va continua să susțină rolul gazelor naturale, creșterea producției interne, rolul proiectelor offshore, explorarea și exploatarea gazelor naturale, precum Neptun Deep, care este cel mai mare proiect offshore de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a declarat Cristian Bușoi.
-
Bușoi: În 2020 era „extrem de dificil” să vorbești despre rolul gazelor naturale în Europa
Secretarul de stat a rememorat perioada în care conducea Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și a susținut că, la începutul deceniului, atmosfera politică europeană era mult mai puțin favorabilă gazelor naturale. „Cel puțin la începutul anului 2020 era extrem de dificil să vorbim despre rolul gazelor naturale în Europa și despre viitorul acestora”, a spus Bușoi.
„Venind din România, un producător de gaze naturale, acum cel mai mare din Europa – știți, desigur, există concurența cu Țările de Jos, dar, din păcate, Țările de Jos își reduc producția – (…) în multe situații a fost pur și simplu foarte dificil să obțin sprijinul pentru gazele naturale, cel puțin în perioada de tranziție. Iar această atmosferă era foarte, foarte apăsătoare”, a declarat acesta.
Situația s-a schimbat, potrivit lui Bușoi, după invazia Rusiei în Ucraina și criza energetică din 2022: „După războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și criza prețurilor ridicate din 2022, Uniunea Europeană a început să redescopere rolul gazelor naturale și cât de important este să avem surse, surse de încredere, precum și cât de important ar fi, de asemenea, pentru tranziție să asigurăm cantitățile de care avem nevoie.”
Cristian Bușoi consideră că cererea europeană de gaze va continua să scadă pe măsură ce vor avansa investițiile în regenerabile și, în unele state, în energie nucleară, dar gazul va rămâne necesar în perioada de tranziție: „Consumul va continua să scadă, Uniunea Europeană va continua să investească masiv în surse regenerabile; în principal, unele țări europene, inclusiv România, sunt dispuse să investească și în energia nucleară. Avem proiecte ambițioase la Cernavodă – Cernavodă 3 și 4 – și prelungirea duratei de viață cu 30 de ani a Unității 1, dar, cel puțin pentru perioada de tranziție, avem nevoie de gaz natural.”
-
România a propus un grup european privind rolul gazelor naturale în tranziție
Cristian Bușoi a dezvăluit că România a avut inițiativa constituirii, la nivelul miniștrilor Energiei din UE, a unui grup informal dedicat rolului gazului natural.
„România a avut și inițiativa de a crea în cadrul Consiliului, în cadrul Consiliului miniștrilor Energiei, un grup informal. Un grup care s-ar numi, nu neapărat «Prietenii gazului natural», pentru că acest lucru este foarte dificil – avem deja «Prietenii energiilor regenerabile» și «Alianța nucleară» –, dar cel puțin un grup de lucru privind rolul gazului natural în timpul tranziției pentru securitatea energetică a Uniunii Europene.”
Cristian Bușoi a participat ieri la reuniunea informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, unde tema prețurilor energiei și impactul situației geopolitice s-au aflat pe agenda discuțiilor. „Ieri, am participat la Dublin la reuniunea informală a Consiliului Energiei, organizată sub președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Una dintre întrebările centrale pe care le-am discutat a fost modul în care Europa poate asigura accesul la energie la prețuri accesibile pentru cetățenii săi, păstrând în același timp competitivitatea economiei sale”, a spus Bușoi.
-
„Pe lângă decarbonizare, trebuie să acordăm o atenție ceva mai mare competitivității”
Bușoi a insistat asupra legăturii dintre prețurile energiei și competitivitatea economiei europene: „Uniunea Europeană are nevoie de energie la prețuri accesibile pentru gospodăriile sale, în special în contextul sărăciei energetice, dar mai ales pentru economii, pentru companii, pentru industrii care au nevoie de costuri energetice previzibile și competitive pentru a investi, a crește, a crea locuri de muncă și a rămâne competitive pe scena internațională.”

Secretarul de stat a invocat și Raportul Draghi privind competitivitatea europeană: „Raportul Draghi afirmă foarte clar că președintele Comisiei Europene, principalii prim-miniștri sau lideri ai țărilor europene au înțeles că, pe lângă decarbonizare, trebuie să acordăm o atenție ceva mai mare competitivității Uniunii Europene și, desigur, securității energetice, care a devenit din ce în ce mai importantă.”
-
Bușoi cere revizuirea Regulamentului privind metanul: „O pauză de trei ani pentru importuri nu este suficientă”
Unul dintre cele mai concrete mesaje ale oficialului român a vizat legislația europeană privind emisiile de metan. „Continuăm să susținem o abordare mai pragmatică a legislației europene. Pentru revizuirea regulamentului privind metanul. În prezent, accentul se pune pe o pauză de trei ani pentru importuri, pentru a nu pune în pericol importurile de gaze naturale în Europa. Dar acest lucru nu este suficient”, a spus secretarul de stat.
Bușoi a susținut că unele obligații prevăzute de legislația europeană ar genera costuri semnificative pentru România fără beneficii proporționale pentru competitivitate.
„România va trebui să plătească și să cheltuiască sume importante de bani pentru a monitoriza situri care nu mai sunt în producție, probabil încă din secolul trecut. Iar acest lucru nu este necesar, nu este o măsură menită să sporească competitivitatea Uniunii Europene.”
-
CCS: „Dacă investițiile trebuie realizate exclusiv de industrie, sunt imposibile”
Bușoi a cerut și modificarea cadrului european privind captarea și stocarea carbonului, argumentând că obligațiile care revin României sunt disproporționate: „Continuăm să susținem revizuirea și modificarea Net-Zero Industry Act și a obligațiilor aferente. În acest sens, România este puternic afectată, întrucât trebuie să captăm și să stocăm o cantitate disproporționată de emisii de CO2.”
Problema centrală este, potrivit secretarului de stat, finanțarea investițiilor. „Aceste investiții, dacă trebuie realizate exclusiv de către industrie, sunt imposibile.”
Bușoi a reluat astfel una dintre ideile prezentate anterior în cadrul conferinței de președintele Eurogas, Cristian Signoretto: tehnologia CCS are nevoie de un model economic viabil. „Trebuie să construim un business case în acest sens. Nu este vorba că ne opunem stocării emisiilor de CO2. Dacă această tehnologie va fi suficient de matură și de accesibilă, o consider o opțiune viabilă, cu condiția ca gazul natural să continue să fie utilizat în Europa după 2050.”
* „Uniunea Europeană ar trebui să devină mai pragmatică și să ofere stimulente mai clare”
Bușoi consideră că dezvoltarea captării și stocării carbonului ar putea permite continuarea utilizării gazului natural și după 2050, însă numai dacă tehnologia devine sustenabilă economic: „Dacă captarea și stocarea vor fi accesibile din punct de vedere financiar, devenind un model de afaceri viabil, atunci putem continua să exploatăm și să utilizăm gazul natural în mixul nostru energetic, dar pentru aceasta Uniunea Europeană ar trebui să devină mai pragmatică și să ofere stimulente mai clare.”
Secretarul de stat a mers mai departe și a susținut că ar putea fi necesară finanțarea europeană atât a unei părți din investițiile inițiale, cât și a costurilor de operare. „Și chiar să acopere o parte din capital, o parte din costurile operaționale; altfel, va fi imposibil, cel puțin pentru companiile din România.”
-
Bușoi avertizează asupra unei posibile „furtuni perfecte” în energie
Oficialul Ministerului Energiei a avertizat că suprapunerea mai multor tensiuni geopolitice ar putea crea condiții foarte dificile pentru piața europeană a energiei în această iarnă și în primăvara următoare.
„În prezent ne aflăm într-o situație foarte, foarte dificilă. Avem numeroase evenimente geopolitice care se aliniază pentru a forma, poate, o «furtună perfectă» – sper că nu, dar mulți experți vorbesc despre o iarnă și o primăvară foarte dificile.”
El a indicat situația din Orientul Mijlociu, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz și continuarea războiului dintre Rusia și Ucraina.
-
Eliminarea gazelor rusești pune „presiune asupra pieței internaționale și regionale”
Cristian Bușoi a reiterat susținerea României pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, dar a atras atenția asupra efectului acestei schimbări asupra pieței.
„În mod evident, pe o bază foarte solidă și din motive foarte clare și puternice, Uniunea Europeană a decis să elimine treptat importurile din Rusia; până anul viitor, acest proces va fi finalizat. A început reducerea și se va ajunge la eliminarea totală.”
„Dar acest lucru exercită o presiune asupra pieței internaționale și regionale, iar aceasta este, de asemenea, o altă parte a problemei cu care ne vom confrunta în ceea ce privește prețurile ridicate ale gazelor naturale”, a continuat oficialul român.
* „Obiectivul Pactului Verde pentru 2050 rămâne valabil. România este pe deplin angajată”
Bușoi a subliniat că susținerea gazului natural nu înseamnă renunțarea la obiectivele de decarbonizare. „Este foarte clar pentru toată lumea că obiectivul Pactului Verde pentru 2050 rămâne valabil, acesta continuând să fie susținut cu tărie la nivel european, de către instituțiile UE și de către statele membre. România este, de asemenea, pe deplin angajată.”
România va continua, potrivit secretarului de stat, să accelereze investițiile în regenerabile și să acorde o atenție sporită capacităților de stocare. În același timp, Bușoi pledează pentru păstrarea unui mix energetic diversificat. „Trebuie să ne bazăm în continuare pe un mix diversificat, în care diferitele tehnologii se completează reciproc, în loc să concureze între ele.”
„De aceea, România va continua să pledeze și să susțină proiecte nu numai în domeniul energiei regenerabile, ci și în cel al energiei nucleare, al gazelor naturale autohtone, al stocării, al flexibilității și al rețelelor electrice moderne. Toate acestea au un rol de jucat în construirea unui sistem capabil să răspundă la nevoi și circumstanțe diferite.”
-
„Contați pe România” pentru susținerea rolului gazelor naturale în Europa
Cristian Bușoi și-a încheiat discursul cu un mesaj adresat industriei europene a gazelor.
„Vă rog să contați pe România ca voce în cadrul Consiliului, în cadrul Consiliului Miniștrilor Energiei și pe scena europeană pentru a continua să explice rolul și necesitatea gazelor naturale.”
Secretarul de stat a felicitat, totodată, OMV Petrom și Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep și companiile din sector pentru investițiile realizate în România. „Doresc să profit de această ocazie și să-mi închei discursul felicitând călduros OMV Petrom și Romgaz pentru succesul proiectului Neptun Deep, precum și toate companiile din sectorul gazelor naturale prezente în România, pentru toate investițiile actuale și viitoare și pentru rolul lor în dezvoltarea economiei românești”, a declarat Cristian Bușoi.