Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea dintre preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, şi premierul demis Ilie Bolojan, preşedintele PNL, în primul rând pentru protejarea CCR şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale. Un mesaj similar au transmis şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii, asemănător, totodată, celui transmis anterior de către preşedinţii curţilor de apel din România.
“Consiliul Superior al Magistraturii constată că informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o întâlnire dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul şi obiectul acestei întrevederi. Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu relevanţă instituţională semnificativă, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situaţii, răspunsul instituţional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparenţă şi clarificare publică”, au transmis, duminică, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii.
Ei consideră că independenţa unei jurisdicţii nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare şi funcţionare, ci “depinde în mod esenţial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum şi de capacitatea instituţiei de a înlătura, prin explicaţii clare şi complete, orice suspiciune rezonabilă privind existenţa unor raporturi incompatibile cu exigenţele de imparţialitate”.
CSM mai susţine că în cazul Curţii Constituţionale, această exigenţă este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autorităţile statului, sunt aplicate în mod direct de instanţele judecătoreşti şi, în numeroase situaţii, privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraţilor, regimul salarizării sau soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională în care este implicată autoritatea judecătorească.
“Consiliul aminteşte că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale. Poziţia exprimată public la acel moment a evidenţiat necesitatea ca asupra activităţii Curţii Constituţionale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca acelaşi standard de exigenţă să fie menţinut în mod constant, indiferent de funcţiile deţinute sau de contextul instituţional”, a mai transmis sursa citată.
În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, raţiunea desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi temele care au făcut obiectul discuţiilor.
“O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorităţii Curţii Constituţionale şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituţiile statului şi în actul de justiţie presupune aplicarea consecventă a aceloraşi standarde de independenţă, imparţialitate şi transparenţă, indiferent de instituţia sau persoanele vizate”, au mai afirmat reprezentanţii CSM.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii de tribunale şi judecătorii din România, un astfel de mesaj fiind dat publicităţii anterior şi de către preşedinţii curţilor de apel. Preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din România consideră că se impun să fie clarificate aspectele legate de întâlnirea dintre preşedintele CCR şi Ilie Bolojan. “Lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”, au transmis preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din ţară.
Ei consideră că altfel pot fi generate îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate şi pot fi produse consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii.
Luni, 17 august, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să decidă asupra sesizărilor la Legile integrităţii şi biodiversităţii. Şedinţa judecătorilor constituţionali are loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins “ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
Pe de altă parte, preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii privind întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale. Totodată, preşedinţii curţilor de apel susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este “profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Săptămâna trecută, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că aşteaptă ca, luni, CCR să se pronunţe dacă este constituţional sau nu ceea ce au semnalat PNL-USR şi preşedintele României în legătură cu Legea integrităţii. El preciza că, dacă trebuie făcute modificări la această lege, dar şi la cea a biodiversităţii, contestată de AUR, atunci acestea trebuie realizate până la 31 august, dată până la care legea trebuie promulgată, în caz contrar, România riscând să piardă o sumă uriaşă din fondurile europene. (News.ro)
| Știri BVB