Update articol:
Proiect editorial susținut de AKCENTA

Cum ne protejăm de riscul valutar, mai ales în perioada post-COVID 

Cum ne protejăm de riscul valutar, mai ales în perioada post-COVID Akcenta
  • BNR: Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate

  • Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor BNR, cel puțin în perspectivă apropiată

Pandemia COVID 19 a afectat puternic afacerile la nivel mondial, multe dintre ele desfășurându-și activitatea în condiții de risc și incertitudine. Exportatorii și importatorii au fost și ei expuși efectelor pandemiei și lockdown-urilor de la nivel global. Aceștia s-au confruntat, în afacerile lor, cu mai multe riscuri decât de obicei. Pentru a contracara efectele negative asupra business-urilor, protecția împotriva riscurilor trebuie să ocupe un loc primordial.

  • Cele mai frecvente riscuri la care este supus un business de export-import

Importatorii și exportatorii sunt supuși în bussinesul lor mai multor amenințări, riscul de curs valutar fiind unul dintre cele mai importante.

Riscul de curs înseamnă pierdere de profit prin influența modificării cursurilor valutelor străine față de valuta în care sunt declarate conturile.

Riscul valutar poate duce la pierderi mari în contractele comerciale internaționale, din cauza volatilității cursului de schimb în perioada dintre încheierea contractului și scadența acestuia (unică sau recurentă).

Pentru exportatori, apar probleme dacă în momentul încasării contravalorii mărfurilor, valuta utilizată în contract se depreciază față de momentul încheierii contractului comercial internațional.

În schimb, importatorii suportă consecințele riscului valutar în eventualitatea în care valuta din contract se apreciază în perioada dintre încheierea contractului și data plății.

Multe IMM-uri nu sunt încă familiarizate cu conceptul de risc valutar. În momentul în care se confruntă cu el, constată pierderi majore, fără să știe că acestea ar fi putut fi prevăzute sau chiar evitate. Abia atunci caută soluții pentru diminuarea impactului negativ al fluctuațiilor cursului de schimb asupra cifrei de afaceri a companiei.

Mai mult, plățile internaționale efectuate în mai multe monede străine, la date aleatorii sau la termene fixe, generează costuri importante și sub forma taxelor și comisioanelor bancare aplicabile atât transferurilor, cât și schimburilor valutare asociate.

Când știți la ce riscuri este supusă afacerea dumneavoastră, cum le puteți ține sub control?

Există mai multe modalități de a limita expunerea unei companii în ceea ce privește riscul valutar și pentru a micșora cheltuielile derivate din taxele și comisioanele bancare pe care le implică un business de import-export.

Spre exemplu, pentru un contract semnat la data de 1 martie 2021 cu o firmă din Polonia, care presupune achiziții lunare de 100.000 euro, un importator român a plătit la prima scadență a contractului suma de 487.440 RON (calculând la cursul BNR).

Din cauza fluctuațiilor valutare, însă, factura scadentă la data de 1 noiembrie 2021 a avut valoarea de 494.880 RON, practic cu 7.440 RON mai mult față de prima scadență din contract.

Astfel, importatorul a plătit bani în plus în fiecare lună, pierzând din bugetul companiei de fiecare dată când a efectuat o nouă tranzacție. Iar asta nu doar la schimbul valutar, ci și din cauza taxelor și comisioanelor aplicate de instituția bancară prin care a tranzacționat.

Acest importator ar fi putut tranzacționa mult mai bine și ar fi putut face economii importante dacă ar fi apelat la un contract de tip FORWARD care permite stabilirea unui curs fix de tranzacționare și evitarea variațiilor de curs din piață.

În exemplul de mai sus, în cele 9 luni de parteneriat cu firma din Polonia, importatorul a plătit la cursul BNR suma totală de 4.430.480 RON, sumă la care se adaugă de obicei taxele și comisioanele bancare. Cu un contract FORWARD activ și un curs fix de 4,91 RON*, compania ar fi plătit cu 11.480 RON mai puțin doar din schimbul valutar. În plus, întrucât plățile sunt efectuate între companii europene, ar fi economisit și comisioanele aferente acestora.

Trebuie menționat că există situații în care cursul valutar se poate deprecia, valoarea SPOT fiind practic mai avantajoasă decât cea a cursului contractat prin FORWARD. Deși este o situație mai rar întâlnită, este un element care trebuie luat în considerare. În acest caz, condițiile de tranzacționare agreate prin FORWARD vor rămâne aplicabile.

Este important însă ca o companie de export-import să înțeleagă acest risc, să îl poată evalua corect și să poată alege informat soluțiile de plăți internaționale și schimb valutar cele mai convenabile financiar.

  • Riscuri globale cu impact în business-ul de import-export

Riscul economic al unui business de import-export poate duce la pierderi și cheltuieli suplimentare. În categoria riscurilor economice se regăsesc: evoluția diferită a pieței mondiale, fluctuațiile de prețuri, precum și nerespectarea obligațiilor contractuale.

Mai nou, un risc major pentru un business de import-export este identificat în pandemia de COVID 19 și, implicit, în blocările de la nivelul economiilor. Aceste din urmă riscuri au fost foarte greu de prevăzut și au avut influențe majore în economia și afacerile internaționale.

Alte riscuri pe care le poate avea un business de import-export sunt cele privind calamitățile naturale, starea de revoltă sau schimbarea unui regim politic, ceea ce determină o stare de neîncredere în acea zonă pentru business.

Acest tip de riscuri, dificil de încorporat chiar și într-un plan de business precaut, face ca protecția afacerii să fie complicată și costisitoare, potrivit unui studiu al Facultății de Ştiințe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj Napoca.

Documentul mai spune că, în funcție de cauzele care determină producerea lor, riscurile pot fi:

  • naturale (determină distrugerea totală sau parțială a mărfurilor sau întârzierea efectuării transporturilor),
  • politice (vid legislativ sau instabilitate),
  • administrative, ceea ce determină un climat de neîncredere.

Alte riscuri ale unui business de import-export sunt de management, contractuale, de preț sau valutare (producerea unor pierderi financiare importante, pentru una sau cealaltă dintre părțile contractuale).

Un alt risc important pentru un business de import-export este riscul comercial, adică posibilitatea ca un eveniment viitor și probabil să provoace consecințe patrimoniale negative părților în cadrul unui contract comercial internațional, partea prejudiciată neputând trage la răspundere pe debitor.

Alte riscuri comerciale care intervin în derularea contractelor externe sunt bonitatea partenerilor comerciali, negocierea fără contractare, scumpirea materiilor prime, materialelor și manoperei în exporturile complexe, riscul privind vânzările pe credit (eroziunea capitalului, cauzată de fenomenele inflaționiste și care poate fi evitat prin determinarea prețurilor echivalente la scadență cu prețurile actuale la data negocierii și încheierii contractului), riscul privind neîncasarea prețului sau cel privind încasarea întârziată, riscul de neexecutare, executare tardivă, sau necorespunzătoare a obligațiilor contractuale.

  • Riscurile sistemice la adresa stabilității financiare

Banca Națională a României a prezentat, în noiembrie a.c., principalele riscuri cu care s-ar putea confrunta economia în următoarele luni.

Conform BNR, nivelul riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare din România se menține însemnat, analog dinamicii de pe plan internațional, în condițiile în care perspectivele privind activitatea economică viitoare continuă să fie marcate de incertitudine, alimentată în principal de multitudinea de efecte asociate pandemiei COVID-19.

În cazul în care efectele economice negative ale pandemiei se vor menține pe o perioadă mai lungă, gradul ridicat de îndatorare al firmelor constituie o vulnerabilitate, dificultățile acestor companii putând să se propage atât de-a lungul lanțurilor comerciale, cât și către sectorul bancar, susține BNR.

Ascensiunea cotațiilor internaționale ale principalelor materii prime din prima jumătate a anului s-a prelungit în intervalul iulie-august 2021, date fiind creșterile substanțiale pe segmentul bunurilor energetice.

Contribuția celor din urmă a fost decisivă pentru saltul consistent al prețurilor de import și al celor de producție pentru piața internă. O menținere a presiunilor s-a remarcat și pe filiera materiilor prime agricole, în pofida recoltei autohtone bogate, având în vedere estimările mai puțin favorabile pe plan global.

Presiuni suplimentare ar putea veni în perioada următoare pe canalul costurilor unitare cu forța muncă, acestea fiind deja vizibile în unele ramuri industriale, potrivit BNR. Analiștii economici spun că există probleme grave cu forța de muncă în transporturi, construcții, HORECA, industria grea și în agricultură.

Consiliul de Administrație al BNR a subliniat, în cadrul ședinței de politică monetară din noiembrie, creșterile accentuate consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel global și european, dar și pe plan intern – sub influența urcării abrupte a prețurilor energiei, altor materii prime și transportului, dar și ca efect al crizei semiconductorilor și al altor blocaje persistente în lanțurile de producție și aprovizionare -, de natură să afecteze pe un anumit orizont de timp prețurile cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului, inclusiv prin intermediul importurilor.

Exporturile de bunuri și servicii și-au redus vizibil mai pronunțat variația anuală în iulie-august decât importurile. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească, depășind pe ansamblul primelor 8 luni ale anului cu peste 55% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior – tendințe considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului BNR, inclusiv în condițiile scăderii progresive a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital.

În perspectivă apropiată persistă incertitudini mari în ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, au convenit membrii Consiliului, date fiind actuala criză de sănătate publică și imunizarea insuficient de extinsă a populației, alături de înăsprirea recentă a restricțiilor de mobilitate, dar și în contextul acutizării blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare, de natură să provoce întârzieri în producție sau chiar sistări ale activității în unele ramuri. Riscurile astfel induse sunt atenuate, totuși, de reactivarea măsurilor guvernamentale vizând păstrarea relațiilor de muncă, precum și de gradul mai redus de severitate al măsurilor restrictive actuale.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, rămâne însă incertă capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales în contextul creșterii abrupte a costurilor cu energia, transportul și ale altor materii prime și mărfuri, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat ajustările ascendente semnificative consemnate în octombrie de principalele cotații ale pieței monetare interbancare – până la maxime ale ultimelor 17 luni -, sub impulsul dat de majorarea ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea în continuare a ratei dobânzii-cheie, potențate probabil de evoluțiile din regiune.

La r2ândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat considerabil parcursul crescător în cazul tuturor maturităților‚ inclusiv în contextul persistenței tensiunilor politice interne și al tendinței ascendente a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate și din regiune.

S-a observat că această conjunctură, alături de calmarea volatilității pe piața financiară internațională, a contribuit la menținerea relativ stabilă a cursului de schimb leu/euro pe platoul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie, chiar și în condițiile noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate recent de către bănci centrale din regiune.

Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân, însă, ridicate, au convenit membrii Consiliului BNR, cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, în contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetară alimentate de criza politică și pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern.

Îngrijorătoare a fost considerată noua înrăutățire a perspectivei deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB este așteptată să-și accentueze mai puternic trendul ascendent în 2021 decât s-a anticipat anterior, iar în 2022 să se corecteze doar marginal, implicând creșterea ei mai pronunțată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, cu potențiale efecte adverse asupra inflației, dar și a sustenabilității creșterii economice.

Conduita politicii fiscale rămâne o sursă importantă de incertitudini și riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii Consiliului BNR. S-a considerat că, inclusiv în contextul crizei politice, incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv.

În același timp, valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în prespectivă apropiată, au arătat membrii Consiliului BNR, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare.

  • Riscul valutar – efecte nefaste asupra stabilității financiare a unei companii de import-export, precum și asupra cashflow-ului

Riscul valutar poate avea efecte nefaste asupra stabilității financiare a unei companii de import-export, precum și asupra cashflow-ului. Astfel, prin apariția riscului valutar compania poate înregistra pierderi importante în cadrul unei tranzacții financiare ca urmare a modificării cursului valutei în care se face plata/încasarea, între momentul încheierii contractului și cel al scadenței plății.

Potrivit analiștilor economici, evoluția cursurilor pe piața valutară poate fi nefavorabilă atât pentru exportator, cât și pentru importator, îndeosebi ca urmare a evoluțiilor contradictorii a cursurilor monedelor lor naționale în raport cu moneda plății.

Companiile supuse riscului valutar pot avea strategii de acoperire pentru a reduce riscul respectiv. Acest lucru poate proteja compania de mișcările nedorite de schimb valutar. Dacă intrările și ieșirile de numerar sunt în valute diferite, modificările ratelor valutare pot pune în pericol EBITDA companiei.

Luând măsuri de gestionare a riscului valutar, companiile se asigură că astfel de riscuri sunt atenuate și că obiectivele financiare ale companiei sunt realizabile.

Criza cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia mondială și pentru nivelul de trai al cetățenilor. Pandemia care  durează deja de aproximativ doi ani de zile la nivel mondial, a creat o situație cu totul inedită prin lockdown-urile țărilor afectate, ceea ce a influențat puternic economia. Multe afaceri s-au închis, iar altele și-au restrâns activitatea.

În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm sectoarele critice ale economiei, dar și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Afacerile de export – import joacă un rol esențial în  economie, de aceea acestea trebuie protejate prin măsuri luate atât de autorități, cât și prin  măsuri proprii de diminuare a riscurilor la care sunt supuse, inclusiv al celui valutar.

Cu peste 20 de ani de experiență în prestarea serviciilor valutare pe piețele din Republica Cehă, Slovacia, Germania, Polonia, România, Ungaria și Franța, AKCENTA este partenerul preferat de peste 42.000 de companii pentru soluții individualizate și servicii excepționale și fără riscuri.

*Acest curs este cu titlu de exemplu. AKCENTA oferă cursuri personalizate și individualizate pentru fiecare companie, în funcție de necesități și volumul de tranzacționare.

BVB | Știri BVB

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (28/06/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (28/06/2022)

Act aditional Contract de imprumut cf. art. 234 lit. i Reg. 5 din 2018

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (28/06/2022)

Tranzactii de tipul celor enumerate la art. 19 din Reg. privind abuzul de piata

EVERGENT INVESTMENTS S.A. (EVER) (28/06/2022)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 20.06.2022 - 27.06.2022