Update articol:

Cum să investești în vreme de inflație (eToro)

investitori bursa Sursa Pixabay

Comentariul analistului eToro, Ionuț Paulenco

Inflația a crescut în întreaga lume, pe măsură ce impactul pandemiei scade și economiile repornesc. În mod normal, ne-am aștepta ca instituțiile de politică monetară, precum Fed-ul american sau Banca Centrală Europeană să ia măsuri, însă acestea au indicat că vor prioritiza redresarea economică și, în special, că vor aștepta revenirea piețelor de muncă la nivelurile anterioare pandemiei înainte de a lua măsuri împotriva inflației.

 

România a trecut printr-o perioadă cu inflație foarte mare în anii ’90, din care am învățat multe lecții despre cum să ne protejăm economiile și să facem investiții care să nu fie afectate de inflație. Astăzi, nu mai vorbim de inflația cu două sau trei cifre din acele vremuri, dar unele dintre lecțiile pe care le-am învățat atunci sunt încă valabile.

Cel mai important lucru pe care toți cei care au trăit în acele zile încă și-l mai amintesc este faptul că nu este o idee foarte bună să păstrezi banii sub saltea sau în depozitele bancare cu dobândă real negativă. Unii s-au descurcat bine atunci investind în proprietăți imobiliare sau cumpărând aur. Alții și-au convertit economiile în dolari, care aveau o rată a inflației mult mai mică decât cea a leului, și le-au depus în bănci care plăteau o dobândă pozitivă pentru depozite, cu dobânzi care depășeau 6% la acea vreme. În timp ce primele două idei ar putea să funcționeze și astăzi, acum băncile românești nu mai plătesc dobânzi pozitive pentru dolari (sau euro).

Potrivit conso.ro, cea mai mare dobândă plătită de o bancă din România pentru un depozit în euro pe 12 luni este de 0,5%, în timp ce inflația din zona euro a fost de 2% în ultimul an.  În lei, cel mai bine plătit depozit bancar este acum de 3,5%, în timp ce inflația este estimată să ajungă la 4%. Atunci când dețineți lei, un lucru care trebuie luat în considerare este și vechiul risc de devalorizare, care poate rezulta din deficitele bugetare uriașe înregistrate de guvern anul trecut și planificate și pentru acest an.

Spre deosebire de anii ’90, însă, pe lângă cumpărarea de bijuterii de aur sau de proprietăți imobiliare, astăzi românii au la dispoziție și alte mijloace, mai moderne, cum ar fi investițiile pe piețele financiare locale sau internaționale.

Mărfurile fungibile – materiile prime ale multor industrii – tind, de asemenea, să se miște odată cu prețurile. Dar, în loc să cumperi metalele propriu-zise (sau butoaie de petrol – vecinii s-ar putea îngrijora dacă te văd cum rostogolești unul în apartament), poți obține expunere la mărfuri pe piețele financiare, fie prin intermediul unor fonduri de investiții specializate (ETF-uri), fie investind în companii care produc aceste mărfuri – de exemplu, companii petroliere și miniere, sau producători de alimente.

Investițiile în companii care își pot crește cu ușurință prețurile odată cu inflația, cum ar fi cele implicate în sectorul bunurilor de consum de bază, pot contribui și ele la reducerea expunerii la inflație. Un alt sector care beneficiază de pe urma inflației și a dobânzilor mai mari este cel financiar, deoarece băncile tind să genereze profituri mai mari din împrumuturile lor (un exemplu – pe măsură ce prețurile locuințelor cresc puternic, așa cum se întâmplă acum în Statele Unite, sumele împrumutate cresc și ele, la fel ca și comisioanele bancare).

Pe de altă parte, companiile de tehnologie cu creștere rapidă tind să sufere în perioadele inflaționiste, deoarece au nevoie să împrumute bani pentru a-și finanța creșterea. Pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, acestea afectează marjele de profit și/sau încetinesc expansiunea și, prin urmare, aceste companii tind să aibă rezultate slabe pe burse într-un mediu inflaționist.

În timp ce investițiile bine gândite pot ajuta la protejarea economiilor împotriva inflației, trebuie reținut că orice investiție implică un anumit risc. Cheia atenuării riscului investițional este diversificarea sau, așa cum spune vechea zicală, “nu-ți pune toate ouăle într-un singur coș”.

Un alt lucru care trebuie luat în considerare este dacă avem de-a face cu o scurtă perioadă de inflație sau cu o perioadă inflaționistă care va dura mai mulți ani. Un argument pentru ultima variantă ar fi că o politică monetară relaxată convine guvernelor îndatorate, stimulează cheltuielile de consum și ajută piața muncii. Pe de alta parte, Fed și BCE au indicat că, în opinia lor, inflația actuală este temporară și este cauzată de repornirea economiei, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca acestea să majoreze ratele dobânzilor în viitorul apropiat, în ciuda unor cifre de inflație mai mari decât normalul. În ultimele luni, piețele au părut confuze dacă să creadă aceste explicații sau nu, ceea ce a făcut ca acțiunile din sectorul tehnologic să fie deosebit de volatile.

_

Ionuț Paulenco, analistul eToro pentru România, vă oferă comentariul său săptămânal privind ultimele evenimente de pe piețele financiare. Lucrând la eToro și discutând zilnic cu clienții români, Ionuț aduce o experiență de peste 7 ani în industria financiară, specializându-se în diversificarea portofoliilor și în acțiuni.

BVBStiri BVB

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (21/09/2021)

Convocare AGOA 27 (28) octombrie 2021

ROMCAB SA (MCAB) (21/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (21/09/2021)

Numire administrator provizoriu

TURISM FELIX S.A. (TUFE) (20/09/2021)

Informare Depozitarul Central - operare diminuare capital social - nr. actiuni