-
ANPC şi asociaţiile de consumatori – excluse din Colegiul de Coordonare al Centrului SAL; în schimb, apare un membru desemnat de către Prim-ministrul României.
-
Litigiile din domeniul bancar sunt soluționare exclusiv prin proceduri SAL de Centrul SAL.
-
La finalul anului trecut, CSALB a pierdut definitiv la Înalta Curte procesul cu statul român pentru înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România
Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care să transfere protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare de la ANPC către Banca Națională a României, potrivit surselor noastre.
De asemenea, Guvernul vrea ca litigiile din domeniul bancar să fie soluționate exclusiv prin proceduri SAL de un Centru SAL (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor). Dar actualul CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar) a pierdut definitiv, la finalul anului trecut, la Înalta Curte, procesul cu statul român pentru înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România, în acest moment CSALB nefiind Centru SAL. Se pare că, prin acest act normativ, autorităţile vor să îl introducă automat în listă şi să excludă ANPC şi asociaţiile de consumatori din Colegiul de Coordonare al Centrului SAL. Dacă până acum membrii Colegiului de coodonare aveau un mandat de 5 ani, care putea fi reînnoit o singură dată, acum Guvernul vrea ca durata mandatului să fie tot de 5 ani, dar mandatul poate fi reînnoit oricât.
Contactat de noi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, ne-a declarat: “Banca Naţională încearcă din nou să promoveze acest act normaitv, dar acum o face prin Cancelaria Guvernului. Acest proiect a fost, deja, respins în legislatura trecută. Este vorba de un proiect prin care BNR vrea să preia toate atribuțiile ANPC în materie de servicii financiare. Ori asta este absolut de neacceptat. Suntem în situația în care ei centrează, ei dau cu capul. Nu există așa ceva. Într-o economie de piață nu poți ca tu, bancă centrală, să reglementezi, şi tot tu să controlezi băncile pentru serviciile financiare pe care le oferă consumatorilor. Este exclus aşa ceva. Trebuie să dăm posibilitatea altei instituţii să verifice bancile în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor. În acel draft sunt foarte multe chestiuni care sunt extrem de extrem de dubioase, în sensul că se protejează într-un mod vădit băncile în relația cu consumatorii. PSD nu o să accepte așa ceva niciodată.
Eu nu cred că va trece această Ordonanţă. La cum mă știți, nu o să las lucrurile aşa. Ar fi o lovitură extrem de dură dată consumatorilor, care oricum sunt dezavantajați în relația cu băncile. Ca atare, din partea PSD va fi o opoziție totală la o astfel de inițiativă”.
Potrivit draftului de Ordonanţă intrat în posesia noastră, “Banca Națională a României este autoritatea competentă la nivel național cu protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare și acționează în scopul prevenirii și combaterii practicilor care dăunează intereselor economice ale consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare. În exercitarea atribuțiilor potrivit prezentei ordonanțe, Banca Națională a României se asigură că dispune de resurse și capacitate operațională necesare și ia măsuri corespunzătoare de organizare a activității, astfel încât să fie evitat conflictul de interese și să nu se aducă atingere îndeplinirii funcțiilor Sistemului European al Băncilor Centrale sau a altor funcții pe care le exercită potrivit legii”.
Banca Națională a României stabilește și realizează politica în domeniul protecției consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare aflate în aria sa de competență, având ca principale obiective: desfășurarea activităților de supraveghere a pieței produselor și serviciilor financiar-bancare destinate consumatorilor; desfășurarea de activități de educație financiară și de informare a cetățenilor privind drepturile pe care le au în calitate de consumatori de produse și servicii financiar-bancare; protecția consumatorilor de produse și servicii financiar-bancare împotriva practicilor comerciale incorecte; armonizarea cadrului legislativ național relevant cu cel din Uniunea Europeană.
Banca Națională a României este competentă să aplice măsuri și/sau sancțiuni, care “trebuie să fie eficiente, proporţionale cu faptele şi deficienţele constatate şi de natură a avea un efect de descurajare”. Constatarea faptelor se realizează de către reprezentanți ai Băncii Naționale a României împuterniciți în acest sens, în cursul inspecțiilor efectuate ori pe baza raportărilor și informațiilor aflate la dispoziția băncii centrale. Aplicarea măsurilor și sancțiunilor se prescrie în termen de 1 an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.
Ordinul prin care Banca Națională a României aplică sancțiuni, inclusiv sancțiuni complementare și/sau dispune măsuri se emite de către membrul conducerii executive a Băncii Naționale a României, care coordonează departamentul de specialitate în domeniul protecției consumatorilor. Banca Națională a României poate face publică orice sancțiune aplicată, cu precizări privind contestarea acesteia, în afara cazurilor în care această publicare riscă să perturbe în mod grav piețele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporționat părților implicate.
-
ANPC şi asociaţiile de consumatori – excluse din Colegiul de Coordonare al Centrului SAL (draft)
În condiţiile în care Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a pierdut, la finalul anului trecut, definitiv, la Înalta Curtea de Casație, procesul cu statul român, respectiv Ministerul Energiei, Asociația InfoCons și ANPC privind înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România, acum autorităţile vor să introducă Centrul SAL automat în listă. De asemenea, tot prin acest act normativ, ANPC şi asociaţiile de consumatori sunt excluse din Colegiul de Coordonare al Centrului SAL.
Proiectul intrat în posesia noastră precizează:
“Ordonanța Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 august 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
La articolul 21, alineatul (2) se modifică și și va avea următorul cuprins:
„(2) Litigiile din domeniul bancar sunt soluționare exclusiv prin proceduri SAL de Centrul SAL. Centrul SAL va fi înscris automat, de către autoritatea competentă, în lista prevăzută de art. 31 alin. (2), și va fi notificat către Comisia Europeană”.
La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Activitatea Centrului SAL este coordonată de un Colegiu de coordonare format din 5 membri desemnați după cum urmează:
- a) un membru desemnat de către Prim-ministrul României;
b) un membru desemnat de către Asociația Română a Băncilor;
c) un membru desemnat de către Banca Națională a României;
d) doi membri independenți aleși de către cel puțin doi dintre membrii desemnați conform lit. a) – c)”.
La articolul 22, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Durata mandatului membrilor Colegiului de coordonare este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit. Membrii Colegiului de coordonare au atribuțiile prevăzute în regulamentul Colegiului, aprobat de către acesta. Calitatea de membru al Colegiului de coordonare de către persoanele care fac parte din acesta nu atrage o stare de incompatibilitate ori de conflict de interese, în sensul legii.”
La articolul 22, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Membrii Colegiului de coordonare sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin. (7) lit. f), de către entitatea care i-a numit, respectiv de către ceilalți membri ai Colegiului de coordonare pentru membrii independenți”.
La articolul 22, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:
„(10) În situația în care una dintre entitățile enumerate la art. 22 alin. (1) nu desemnează, în termen de 30 de zile de la încetarea mandatului unui membru, niciun reprezentant în Colegiul de coordonare, acesta își poate desfășura activitatea, poate delibera și poate lua decizii în plen în componența rămasă, în condițiile art. 23 alin. (1). Vacanța funcției de membru în Colegiul de coordonare nu împiedică funcționarea Colegiului de coordonare și nici înscrierea Centrului SAL în lista entităților SAL menționată la art. 31 alin. (2).”
La articolul 23, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Colegiul de coordonare își desfăşoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, și adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În Colegiul de coordonare fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluția votată de președinte prevalează.”
Art. 57 – În vederea desemnării ca autoritate competentă a Ministerului Justiției, în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 august 2015, cu modificările ulterioare, sintagma „Ministerul Energiei” se înlocuiește cu „Ministerul Justiției””.
După ce CSALB a pierdut definitiv la Înalta Curte procesul cu statul român pentru înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România, Sorin Mierlea, Președintele InfoCons, ne-a declarat: “Din păcate, o inițiativă care trebuia să fie bună (n.r. CSALB) și să ajute la modul serios și sincer consumatorul de servicii bancare s-a transformat încet -încet într-un lucru care s-a dovedit chiar și în instanța de judecată că nu a respectat normativele minimale ale Uniunii Europene cu privire la soluționarea alternativă a litigiilor. Din păcate, acest CSALB nu a fost transparent pentru cetățean, pentru consumator, cu privire la cheltuieli, cu privire la modul de organizare și de funcționare. În această structură, în conformitate cu ordonanța de Guvern de înființare care nu a mai trecut niciodată prin Parlament, așa cum trebuia conform legislației, trebuiau să-și regăsească și consumatorii, prin organizațiile de consumatori, un reprezentant care să fi fost parte în acest centru. De asemenea, reprezentantul Autorității Naţionale pentru Protecția Consumatorilor s-a retras din acest CSALB. Referitor la membrul din Colegiul de Conducere al CSALB care trebuia să fie un reprezentant independent, întotdeauna a fost un semn mare de întrebare cu privire la această independență. Nu în ultimul rând, acei conciliatori din cadrul CSALB de multe ori s- au dovedit a fi unii reprezentanți din zona avocaților. Este clar că este o construcție care s-a dovedit neviabilă, iar faptul că nu este o soluție reală pentru consumatori se dovedește și prin această sentință definitivă a instanțelor de judecată”.