Mierlea: “CSALB – o construcție care s-a dovedit neviabilă, iar faptul că nu este o soluție reală pentru consumatori se dovedește și prin această sentință definitivă a instanțelor de judecată”
Contactați de noi pentru o reacţie, oficialii CSALB nu ne-au trimis încă poziția instituției cu privire la situația creată.
Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar a pierdut definitiv, la Înalta Curtea de Casație, procesul cu statul român, respectiv Ministerul Energiei, Asociația InfoCons și ANPC privind înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România.
Judecătorii de la Înalta Curte au decis: “Respinge recursul declarat de reclamantul Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar împotriva sentinţei civile nr. 222/2022 din 11 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – veche – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 10 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a intentat în 2018 un proces împotriva Ministerului Economiei (între timp, în urma modificărilor de la nivelul ministerelor, Ministerul Energiei este parte a procesului), pentru înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România.
În raportul de activitate de 2023, CSALB preciza că are în vedere “continuarea acțiunii în contencios administrativ, înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub numărul de dosar: 6047/2/2018, având ca obiect contestația CSALB împotriva Deciziei nr. 2377/DA/31.05.2018, emise de către Ministerul Economiei cu privire la înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România – procesul este în curs de derulare, iar instanța s-a pronunțat pe fond (după 4 ani și 3 luni, în data de 11.11.2022 – acțiunea în contencios administrativ a fost respinsă. Hotărârea motivată a fost comunicată în data de 17.10.2023, iar CSALB a promovat recurs în data de 31.10.2023)”.
Vezi aici sentința Curții de Apel: “Solutia pe scurt: Respinge cererea ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în şedinţă publică azi, 11.11.2022, în condiţiile art.402 teza finală Cod pr. civ. Document: Hotarâre 222/2022 11.11.2022“.
Mierlea: “Din păcate, acest CSALB nu a fost transparent pentru cetățean, pentru consumator, cu privire la cheltuieli, cu privire la modul de organizare și de funcționare”
Contactat de noi pentru o reacţie cu privire la sentinţa în procesul cu CSALB, domnul Sorin Mierlea, Președintele InfoCons, ne-a declarat: “Din păcate, o inițiativă care trebuia să fie bună (n.r. CSALB) și să ajute la modul serios și sincer consumatorul de servicii bancare s-a transformat încet -încet într-un lucru care s-a dovedit chiar și în instanța de judecată că nu a respectat normativele minimale ale Uniunii Europene cu privire la soluționarea alternativă a litigiilor.
Din păcate, acest CSALB nu a fost transparent pentru cetățean, pentru consumator, cu privire la cheltuieli, cu privire la modul de organizare și de funcționare. În această structură, în conformitate cu ordonanța de Guvern de înființare care nu a mai trecut niciodată prin Parlament, așa cum trebuia conform legislației, trebuiau să-și regăsească și consumatorii, prin organizațiile de consumatori, un reprezentant care să fi fost parte în acest centru. De asemenea, reprezentantul Autorității Naţionale pentru Protecția Consumatorilor s-a retras din acest CSALB.
Referitor la membrul din Colegiul de Conducere al CSALB care trebuia să fie un reprezentant independent, întotdeauna a fost un semn mare de întrebare cu privire la această independență. Nu în ultimul rând, acei conciliatori din cadrul CSALB de multe ori s- au dovedit a fi unii reprezentanți din zona avocaților.
Este clar că este o construcție care s-a dovedit neviabilă, iar faptul că nu este o soluție reală pentru consumatori se dovedește și prin această sentință definitivă a instanțelor de judecată.
Ce se va întâmpla în continuare? Ca și în celelalte sectoare și segmente, soluționarea alternativă a litigiilor în conformitate cu legislația națională este în apanajul autorităților publice și sperăm ca și această zonă de soluționare alternativă a litigiilor bancare să ajungă ori la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cum ar trebui, sau măcar, în cel mai rău caz, în zona Băncii Naționale a României. Fiecare dintre noi, în calitatea noastră de consumatori, trebuie să găsim un serviciu corect, bun și independent, nu ca până acum finanțat de zona băncilor, ceea ce duce la nașterea unor semne de întrebare majore cu privire la independența soluțiilor care sunt gestionate în acest CSALB.
Ceea ce este clar este că, odată cu această soluție, o poveste care se dorea a fi foarte frumoasă s-a dovedit că merge pe principiul “pe afară a fost vopsit gardul, înăuntru era leopardul”.
Din păcate pentru consumatorul român, pentru mecanismul de soluționare alternativă a litigiilor, se vede că, până la urmă, nu a fost un o soluție corectă, o soluție independentă și o soluție benefică.
Sperăm totuși să se regăsească într- un termen cât mai scurt soluții reale pentru cetățean, pentru consumatori, mai ales că urmează o perioadă destul de tensionată în societatea românească, în tot ceea ce înseamnă creșterea cheltuielilor.
Zona aceasta a rambursării creditelor pentru consumatorii din România va avea probabil anumite probleme și va trebui să existe o entitate, o soluție pentru aceștia, pentru a putea găsi o formulă înainte de a se duce către instanțele de judecată care înseamnă timp, costuri. Din această perspectivă ar trebui să existe ceva. Dar nu în ultimul rând, să nu uităm că există organizațiile de protecție a consumatorului, care sunt suficient de multe, mă refer la organizații cu expertiză și multă experiență de ani de zile, care funcționează pe teritoriul României și care gestionează, asigură și pot să sprijine consumatorii care au anumite probleme, dificultăți în gestionarea unor problematici în domeniile sectorului financiar- bancar. Așa că, avem soluții concrete, soluții destul de apropiate de consumator, iar această construcție, CSALB, probabil va funcționa pe alte principii.
În concluzie, ceea ce putem spune este faptul că o entitate juridică care are o obligativitate minimală prin lege de a avea un anumit număr de membri, un anumit mecanism de funcționare, dacă nu este îndeplinit, este clar că acea entitate nu poate să funcționeze.
Faptul că această entitate a funcționat ani de zile fără a respecta legislația națională și ordonanța prin care a fost înființat este clar că a fost un viciu de procedură, o altă anomalie a societății românești post- revoluționare și post-decembriste. Sperăm că, până la urmă, consumatorul din zona serviciilor financiar- bancare își va găsi un apărător, își va găsi pe cineva clar, concret, unde poate cu adevărat să se adreseze și poate să găsească formule de soluționare directă. Și să nu uităm că Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor are zeci de procese câștigate cu instituțiile financiar- bancare. Avem chiar o legislație trecută prin Parlament în acest domeniu, unde asociațiile de consumatori au fost foarte active și parte concrete în tot ceea ce au însemnat aceste demersuri”.
Contactați de noi pentru o reacţie, oficialii CSALB nu ne-au trimis încă poziția instituției cu privire la situația creată.
Colegiul de Coordonare este format din 5 membri desemnaţi, câte unul, de către: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Asociaţia Română a Băncilor, Banca Naţională a României şi asociaţiile de consumatori care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art. 32 sau în art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi un membru independent ales de către cei 4 membri desemnaţi.
De ani de zile, locul dedicat asociațiilor de consumatori în cadrul conducerii Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este liber, în condițiile în care Asociațiile nu au reușit să se pună de acord pentru desemnarea unei singure persoane pentru această poziție.
În anul 2023, Horia Constantinescu, la acea vreme președintele ANPC, ne- a declarat: “Am retras reprezentantul ANPC din Colegiul de Coordonare al CSALB, o entitate controlată de bănci. Opinia mea a fost încă din primul mandat că nu avem de ce să avem un reprezentant acolo, atât timp cât Ministerul Economiei în subordinea și în coordonarea căruia de aflăm este în proces cu această structură. (…) CSALB nu are nici măcar reprezentant din partea Asociațiilor de Consumatori, așa cum spune legea. Mi-e greu să cred că trei s-au votat între ei și acolo este o poveste foarte dreaptă și foarte vertical”.
În prezent, Colegiul de Coordonare este format din Alexandru Păunescu, președinte, Simona Vâlceanu, membru, Luminița Malanciuc – membru. Nu există reprezentanți ai ANPC și nici ai consumatorilor.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, ce transpune la nivel național Directiva 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a demarat activitatea operațională de soluționare alternativă a litigiilor în data de 01.03.2016.