Ungurii presează autorităţile române ca legea offshore să treacă în trei săptămâni, pentru că, numai aşa, operatorii din Marea Neagră vor lua o decizie finală de investiţie (FID) până la finalul anului, când expiră rezervarea de capacitate pe BRUA pe care companiile ungureşti au făcut-o la licitaţia Transgaz de anul trecut, ne-au declarat surse din piaţa de energie.

Deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii, este de părere că legea offshore nu poate să fie aprobată în acest interval de timp. Domnia sa ne-a explicat: “În acest moment, legea offshore, întoarsă de preşedintele Klaus Iohannis, este în dezbatere în Senat. Părerea mea este că va ajunge la Camera Deputaţilor, la începutul lunii octombrie. Legea nu are cum să treacă în trei săptămâni de votul Parlamentului şi de promulgare. Nu trebuie să ne grăbim cu acest act normativ, a făcut-o şi domnul Liviu Dragnea în vară, după ce l-a ţinut blocat în sertarul comisiei de industrii vreo două luni de zile. Şi a ieşit prost. Acum trebuie să profităm de faptul că preşedintele Iohannis a întors-o în Parlament şi să ne ocupăm de ea în aşa fel încât să fie bine făcută.

Am citit, recent, declaraţiile conducerii OMV potrivit cărora ei se pregătesc să ia decizia de investiţie cel mai devreme la sfârşitul acestui an – începutul anului viitor. Operatorii nu iau FID imediat după ce legea offshore este aprobată de Parlament şi promulgată de preşedintele Iohannis. Trebuie modificate contractele de acordare a concesiunilor, ca să fie puse în acord cu prevederile noii legi pentru că avem modificări făcute cu privire la fiscalitate. Acordurile de concesiune trebuie redactate de ANRM, semnate şi aprobate prin Hotărâre de Guvern. Abia după tot acest proces, operatorii pot lua decizia finală de investiţie. Cred că termenul înaintat de oficialii OMV este unul realist şi sper ca decizia să fie luată până la finalul acestui an”.

Referitor la rezervarea de capacitate pe care companiile ungureşti le-au făcut la finalul anului trecut, deputatul liberal ne-a spus: “Cred că nu noi avem o problemă, ci firmele ungureşti care au câştigat licitaţia, pentru că acestea trebuie să decidă până în 15 decembrie ce fac cu această rezervare: dacă menţin în continuare oferta, dar trebuie să plătească, sau dacă renunţă şi atunci pierd garanţia de participare, de circa 500.000 de dolari.

Noi , PNL, am cerut de mai multe ori să ştim dacă guvernul a făcut vreo înţelegere cu partea ungară referitor la gazele din Marea Neagră şi domnul Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, a negat.

E adevărat că, dacă legea nu trece în trei săptămâni – şi este aproape imposibil, doar dacă nu are domnul Dragnea vreo înţelegere secretă cu ungurii, aceştia vor fi forţaţi să ia o decizie dacă menţin sau nu oferta de rezervare de capacitate. Sunt şi eu curios ce decizie vor lua, oricum procedura de licitaţie a prevăzut şi situaţia în care firmele câştigătoare nu îşi menţin oferta, ele nemaiputând particpa la o nouă licitaţie ce va avea loc în februarie 2019”.

La începutul anului, au apărut informaţii potrivit cărora compania de înmagazinare a gazelor din Ungaria şi traderul MET, deţinut de MOL, ar fi companiile care au luat capacitatea pe BRUA, conductă finanţată în mare parte de Uniunea Europeană, prin care ar urma să se transporte şi gazele din Marea Neagră.

Amendament PNL la Legea offshore: sumele datorate de titularii de acorduri petroliere offshore să fie utilizate pentru investiţii în România

Deputaţi PNL au depus, recent, un amendament la Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere. Astfel, politicienii opoziţiei vor ca sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare să fie utilizate pentru finanţarea a trei axe prioritare de investiţii, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.

Conform amendamentului, investiţiile vor fi direcţionate către:

” * Axa prioritară 1 – va finanța investițiile privind înființarea și extindere de rețele de distributie a gazelor naturale în UAT-uri precum și pentru racordarea acestora la sistemul național de transport gaze;

* Axa prioritară 2 – va finanța investiții pentru companii care utilizează gazul natural pentru realizarea de produse cu valoare adăugată (de ex dar nu limitativ, industria petrochimică, energetică etc);

*Axa prioritară 3 – va finanța investiții în construcția/modernizarea CET-urilor astfel încât ultilizarea gazului natural ca și combustibil să fie în cogenerare de înaltă eficiență.

(…) Ministerul de Finanțe va face toate diligențele necesare pentru a pune în acord schemele de finanțare din prezentul articol cu legislația europeană, acolo unde este cazul.

Deputaţii PNL scriu în motivare: “Având în vedere exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, este necesară o distribuţie echilibrată, pe termen lung a beneficiilor între stat, investitori și cetățenii români. Având în vedere că în acest moment doar 35% din gospodării sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, avem posibilitatea să creștem acest procent foarte mic prin utilizarea sumele colectate atât pentru conectarea celorlate gospodării, cât și pentru constituirea de rețele noi. Avem această oportunitate de creștere a calității vieții și de reducere a costurilor pentru încălzirea locuințelor.

De asemenea este nevoie de reindustrializarea României, iar sprijinirea industriilor ce folosesc gazele naturale pentru a realiza produse cu valoare adăugată din acestea (industria îngrășămintelor chimice, centrale de producere a energiei electrice folosind gazele naturale, etc) este o oportunitate care nu trebuie ratată.

Nu în ultimul rând, construirea de noi CET-uri sau modernizarea acestora pentru a utiliza gazul natural în producerea energiei electrice și termice în cogenerare de înalta eficientă trebuie finanțată din aceleași surse, aceasta ducând la scăderea costului facturii de încălzire către cetățean. Amendamentul reprezintă o alternativă de alocare a sumelor preconizate în conformitate cu așteptările cetățenilor români și a industriei românești și oferă o alternativă viabilă de consum a gazelor natural extrase din Marea Neagră în România, permițând și investiții în CET-urile care au mare nevoie de finanțare pentru a fi salvate de la faliment cert în câțiva ani”.

Deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei de Industrii, unul din iniţiatorii amendamentului, ne-a declarat: “Sper ca acest amendament să fie aprobat de toţi colegii mei, chiar şi de cei de la putere, pentru că vrem cu toţii ca gazele din Marea Neagră să fie consumate în România si este nevoie de investitii pentru a face acest lucru”.

“Avem nevoie de un nou sistem de redevenţe”

Sunt mai mule lucruri problematice la legea offshore, aprobată de Camera Deputaţilor, retrimisă de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament, susţine Virgil Popescu, explicând:

“Noi, liberalii, am propus acelaşi mecanism de taxare a veniturilor suplimentare, în condiţiile în care nu putem modifica”legea redevenţelor, pentru că trebuie să rămână aceleaşi prevederi pe toata durata acordului petorlier, care este deja în vigoare. Problema este că nu am putut să trecem cifrele exacte  în amendamentul nostru, pentru că nu am primit datele pe care le-am solicitat de la Ministerul Finanţelor.

Mecanismul de taxare este ok. Problema este, însă, forma: nu poţi să pui în lege deducerea de 60% a investiţiilor, dar în anexă să uiţi să o mai pui. Dacă o laşi aşa, practic, impozitarea pe offshore este mai mare decât pe onshore (deducerea investiţiilor aici este de 30%). E adevărat că în lege scria că deducerea poate merge până la 60%, dar în anexă s-a uitat să se menţioneze acest lucru.

Aşa cum a făcut PSD legea pe repede înainte, avem un regim fiscal mai împovărător offshore faţă de onshore. Noi am susţinut exact contrariul, pentru că avem investiţii foarte mari la offshore, riscul să nu găseşti resursele este mult mai mare şi atunci lucrul ăsta trebuie compensat cu ceva. La fel se intamplă în toată lumea civilizată.

Domnul Dragnea a vrut să corecteze legea prin Ordonanţă de urgenţă, le-a promis operatorilor acest lucru în vară, dar legea era la promulgare si era imposibil să facă asta”.

În vara acestui an, Liviu Dragnea a precizat că la Camera Deputaţilor s-a introdus prevederea în legea offshore ca sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare şi din redevenţe să alimenteze fondul special creat prin ordonanţa pentru parteneriatul public privat pentru finanţarea proiectelor mari de infrastructură, în special autostrăzi.

În opinia lui Virgil Popescu, o altă problemă a legii offshore este acest fond special: “De obicei, când se face o astfel de asociere, privatul vine cu banii. Dacă eu finanţez din taxe şi impozite, de ce mă mai asociez cu privatul?E o problemă bugetară, de gândire a PSD”.

România are nevoie şi de o noua lege a redevenţelor în viitor, mai spune Virgil Popescu, adăugând: “Altfel, de câte ori o să mai dăm o concesiune, un acord petrolier, o să ne plângem că avem redevenţele mici. Cred că, în România, mai putem găsi rezerve de petrol şi gaze şi atunci ar trebui sa avem un nou sistem de taxare pe care investitorii să-l cunoască şi să ştie clar cât trebuie să plătească statului român”.