Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că dezbaterea privind epuizarea modelului de creștere al României nu trebuie să conducă la o confuzie între problemele structurale ale economiei și cauzele dezechilibrelor macroeconomice actuale. Într-o analiză publicată pe 5 iulie, acesta afirmă că principalele dificultăți ale României sunt generate de politici fiscal-bugetare greșite și de slăbiciunea instituțiilor, nu de modelul de dezvoltare în sine.
„Discuția privind modelul de dezvoltare nu trebuie să înlesnească o confuzie privind sursa principală a dificultăților macroeconomice ale României”, afirmă Dăianu.
Potrivit acestuia, România se confruntă cu cele mai mari deficite bugetare și de cont curent din Uniunea Europeană, iar acestea sunt consecința unor politici expansioniste și a incapacității de a crește veniturile fiscale.
„Nu modelul de creștere este vinovat pentru dezechilibre în cazul României, ci erori de politici macroeconomice și calitatea (slăbiciunea) instituțiilor”, subliniază președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu arată că „nu un model de creștere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (…), ci politici expansioniste și neglijarea necesității acute de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale”. În opinia sa, nivelul veniturilor fiscale din România, de 27-28% din PIB, rămâne mult sub media Uniunii Europene, de aproximativ 40% din PIB.
- Corecția bugetară trebuie continuată
Dăianu avertizează că ajustarea fiscal-bugetară nu poate fi amânată până la adoptarea unui nou model de dezvoltare.
„Nu trebuie să așteptăm realizarea unui nou model de creștere/dezvoltare pentru a continua corecția bugetară. Această corecție este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice”, afirmă el.
Potrivit analizelor Consiliului Fiscal citate de autor, fără continuarea consolidării fiscale după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034, iar necesarul brut de finanțare al statului ar urca spre 20% din PIB, amplificând riscurile de refinanțare.
În acest context, Dăianu avertizează că o eventuală reducere de taxe în 2027 ar reprezenta „o eroare monumentală”, întrucât ar transmite un semnal negativ investitorilor și creditorilor externi.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că absorbția fondurilor europene din PNRR și din politica de coeziune poate sprijini semnificativ consolidarea bugetară și investițiile.
El apreciază că programul european SAFE poate constitui o sursă suplimentară de finanțare, deși presupune împrumuturi, și subliniază că economia românească ar beneficia dacă o parte cât mai mare din aceste resurse ar fi utilizată de industria națională.
Daniel Dăianu atrage atenția și asupra caracterului dual al economiei românești, în care marile companii sunt controlate de capital internațional, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicilor industriale.
În opinia sa, capitalul autohton trebuie consolidat și orientat către sectoare cu valoare adăugată ridicată, iar investițiile publice trebuie prioritizate și utilizate mai eficient. Totodată, autorul pledează pentru dezvoltarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, creșterea participării pe piața muncii și diversificarea relațiilor economice externe.
Analiza plasează dezbaterea despre modelul de creștere într-un context internațional marcat de transformările tehnologice și geopolitice. Dăianu arată că Uniunea Europeană este în urma Statelor Unite și Chinei în domeniul inteligenței artificiale și că dezvoltarea AI necesită investiții uriașe, care ar putea conduce la o penurie relativă de capital și la costuri mai ridicate ale finanțării la nivel global.
„Capcana deficitelor mari este mai periculoasă decât capcana venitului mediu”
În concluzie, Daniel Dăianu susține că viitorul economic al României depinde atât de politici publice naționale mai solide, cât și de evoluția Uniunii Europene.
„Capcana deficitelor mari este mai periculoasă decât capcana venitului mediu”, avertizează președintele Consiliului Fiscal, adăugând că aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât România menține deficite ridicate. „Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poți”, conchide acesta.
| Știri BVB