Conturile de Economii și Investiții ar urma să devină funcționale din ianuarie 2027, după elaborarea normelor necesare de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, a declarat Sebastian Burduja, consilier al premierului Ilie Bolojan și fost ministru al Energiei, la Forumul Pieței de Capital organizat de Financial Intelligence.
Burduja, unul dintre inițiatorii proiectului, a lansat totodată o nouă propunere pentru dezvoltarea economisirii pe termen lung: actualizarea plafonului de 400 de euro aferent Pilonului III de pensii, despre care spune că nu a mai fost modificat de aproximativ 17 ani.
„Sunt conștient că pe Pilonul III avem un plafon neactualizat de vreo 400 de euro de 17 ani și am toată deschiderea față de fondurile de pensii, față de toți cei interesați, să lucrăm la un proiect de lege care îndreaptă această situație și care, până la urmă, vine tot în sprijinul românilor, să aibă o pensie mai liniștită, o bătrânețe mai liniștită”, a spus Sebastian Burduja.
-
Burduja: Este total atipic că proiectul a fost susținut de toate partidele
Sebastian Burduja a remarcat susținerea politică largă de care s-a bucurat proiectul privind Conturile de Economii și Investiții și i-a menționat în mod special pe Claudiu Năsui, Gabriela Horga și Cristina Prună. „Cred că felicitările trebuie transmise în egală măsură lui Claudiu Năsui, ca principal autor, plus Gabriela Horga și Cristina Prună, dar și tuturor semnatarilor proiectului de lege, pentru că, într-un mod total atipic, el a fost susținut de toate partidele”, a declarat Burduja.
Proiectul privind Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie a fost aprobat recent de Parlament. Burduja a legat acest consens de rolul pieței de capital într-o economie de piață: „Cred că lumea a înțeles, sau cel puțin în Parlament au înțeles, faptul că, într-o economie de piață, într-o economie capitalistă, piața de capital este un instrument fundamental.”
-
„Este 401(k) sau IRA-ul din Statele Unite”
Fostul ministru a comparat noul mecanism cu instrumentele de economisire și investiții existente în Statele Unite și a amintit inițiativa Comisiei Europene privind Savings and Investment Accounts.
„Da, este 401(k) sau IRA-ul din Statele Unite, modele bine-cunoscute. Există și în Uniunea Europeană, există și recomandarea Comisiei Europene din 2025, care încurajează statele membre să facă exact acest gen de instrumente care sprijină economisirea oamenilor pentru pensie.”
Comisia Europeană a adoptat la 30 septembrie 2025 o recomandare privind Savings and Investment Accounts, prin care încurajează statele membre să introducă asemenea conturi acolo unde nu există și să îmbunătățească sistemele existente. Obiectivul este facilitarea accesului populației la investiții în acțiuni, obligațiuni și fonduri și direcționarea unei părți mai mari a economiilor către investiții productive.
Burduja a argumentat că un asemenea instrument este cu atât mai important pentru România în contextul evoluțiilor demografice: „România și alte state au o problemă demografică și este imprudent să ne bizuim doar pe Pilonul I și pe partea obligatorie și încă mică din Pilonul II.”
În același timp, a spus el, economiile populației investite pe piața de capital pot contribui la finanțarea companiilor românești.
-
Două variante de impozitare
Sebastian Burduja a explicat că mecanismul adoptat permite două modalități de constituire a economiilor, diferența fiind momentul impozitării: „Regimul fiscal e unul pe care îl consider destul de bun. Practic, poți să alegi între două instrumente: fie să contribui din net și atunci, la retragere, peste zeci de ani, nu îți reține statul nimic, fie poți să contribui din brut și atunci, la retragere, statul îți va reține o cotă parte.”
În ambele situații, a subliniat el, câștigurile acumulate în interiorul contului beneficiază de tratamentul fiscal prevăzut de noul mecanism.
Proiectul adoptat de Parlament prevede două tipuri de conturi: CEI-S, alimentat din venituri deja impozitate, și CEI-D, bazat pe deductibilitate, caz în care taxarea intervine la retragerea banilor.
-
Angajatorii vor putea contribui la conturile salariaților
Un alt element evidențiat de Burduja este posibilitatea ca angajatorii să contribuie la aceste conturi: „Sigur că și angajatorii pot să contribuie, exact ca în Statele Unite, ceea ce înseamnă că, în loc să dai, de exemplu, 500 de lei unui angajat și să fie, bineînțeles, impozitați de stat acum, poți alege să îi pui angajatului în acest cont și să aibă suma practic întreagă până la retragere și pentru pensie.”
În opinia sa, mecanismul poate funcționa atât ca instrument suplimentar de economisire pentru pensie, cât și ca sursă de capital pentru economie.
-
„Ne așteptăm la luna ianuarie 2027”
În ceea ce privește calendarul, Sebastian Burduja a indicat începutul anului viitor pentru operaționalizarea mecanismului: „Ne așteptăm la luna ianuarie 2027. Între timp, ASF are de făcut, sigur, normele.”
El a mulțumit ASF și Ministerului Finanțelor pentru colaborarea la elaborarea proiectului și a spus că, inițial, existau îndoieli că un mecanism atât de complex ar putea fi implementat.
„Când ne-am apucat de treabă, vorbeam cu Claudiu, Gabriela și Cristina și cu alți colegi parlamentari și toți au spus că e imposibil, e un instrument mult prea complicat, nu-l va înțelege nimeni din administrație, plus că sigur poate să aibă și un impact bugetar, în funcție de câți români aleg instrumentul.”
Potrivit lui Burduja, deschiderea instituțiilor și amendamentele introduse pe parcurs au permis ajungerea la o formă care poate transforma conturile într-un instrument utilizat pe scară mai largă: „Sunt convins că asta va ajuta și companiile românești și îi va ajuta și pe români la pensie să aibă un venit în plus.”
-
„Este un produs care pune, de fapt, cetățeanul în centru”
Sebastian Burduja consideră că succesul noului instrument va depinde și de creșterea nivelului de educație financiară și de capacitatea pieței de a-l explica publicului: „Este și un produs care pune, de fapt, cetățeanul în centru și nu sunt multe proiecte de lege care fac asta.”
Referindu-se la riscurile investițiilor bursiere, el a subliniat că mecanismul trebuie privit pe termen lung: „Sigur, bursa poate să scadă, cum poate să și crească, dar e vorba de un orizont lung de timp.”
Burduja a susținut că investițiile realizate responsabil pe termen lung pot oferi randamente superioare păstrării banilor în numerar sau în instrumente ale căror randamente sunt erodate de inflație.
-
O nouă propunere: majorarea plafonului pentru Pilonul III
La finalul intervenției, Sebastian Burduja a invitat reprezentanții pieței de capital să vină cu noi propuneri legislative și a indicat deja o posibilă direcție: Pilonul III. „Dacă aveți inițiative pentru piața de capital, cred că sunt la a doua abatere în care reușim trecerea unui proiect de lege destul de complicat, deci sunt foarte deschis.”
El a continuat: „Sunt conștient că pe Pilonul III avem un plafon neactualizat de vreo 400 de euro de 17 ani și am toată deschiderea față de fondurile de pensii, față de toți cei interesați, să lucrăm la un proiect de lege care îndreaptă această situație.”
Obiectivul, a spus Burduja, este ca românii să dispună de mai multe instrumente prin care să-și construiască venituri suplimentare pentru perioada pensionării.
| Știri BVB