de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a crescut în iulie 2026, până la 6,09% (după 5,98% în iunie), potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Într-un context extern complicat, țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre, peste Polonia și Ungaria, care a ajuns pe locul trei după alegerile recente.
La nivel regional, costul împrumuturilor 10Y a scăzut marginal în Polonia de la 5,51% la 5,50%, trecută din mai pe locul 2, în topul de profil. Ungaria a înregistrat un avans ușor, de la 5,26% la 5,30% iar Cehia a consemnat și ea o creștere, de la 4,70% la 4,79%. După ce a trecut la moneda unică, Bulgaria a apărut în comunicatul BCE cu 4,09%, la fel ca și în luna precedentă.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Suedia (2,91%, după 2,78% anterior) Danemarca (2,93%, tot peste nivelul din iunie, când s-a situat la 2,81%) și Germania (3,07%, de la 2,96% anterior). Primele două dintre cele mai bune trei performanțe sunt consemnate sistematic în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
În apropierea pragului de 3% s-au mai situat Țările de Jos (3,20%, după 3,08%), Irlanda (în revenire la 3,25%, de la 3,13% anterior) și Luxemburg (3,30%, tot în creștere, după 3,19%). Ele au fost urmate în topul celor mai mici dobânzi de Austria (3,32%), Slovenia (3,37%), Finlanda (3,43%) și Portugalia (3,44%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
Media Zonei Euro s-a situat în iulie 2025 la valoarea de 3,49%. De reținut, dobânda pe termen lung a urcat pentru Franța de la 3,68% la 3,85%, valoare cu care a rămas sub Italia (de la 3,73% la 3,88%). Acestea au fost urmate de Grecia (3,79%, după 3,64% anterior), ieșită în 2024 din zona celor mai mari dobânzi și aflată la doar 3,39% în februarie 2026.
Costul de împrumut al României în iulie 2026 a fost cu 15% peste cel al Ungariei, după ce ecartul fusese ceva mai mic (+14%) în luna anterioară. Diferența a crescut semnificativ (de la 7% la 11%) comparativ cu Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și s-a păstrat la 27% în raport cu Cehia.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința generală la nivelul UE iar România a reușit (surprinzător, dată fiind instabilitatea politică) să rămână în luna iulie aproape de pragul de 6%. În schimb, distanțele de recuperat față de alte țări central-europene s-au mărit.
Din păcate, într-un context internațional nefavorabil și pe fondul întârzierilor în formarea Guvernului, datele din 2 septembrie 2026 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,105%. Nivelul este cu 0,26 puncte procentuale mai mare față de valoarea din urmă cu o lună deși cu 0,38 pp sub cel din urmă cu 12 luni.
În fine, dacă vă uitați la graficul prezentat, contribuabilii la bugetul național ar putea pune o întrebare evidentă. După o scădere semnificativă pe o traiectorie ce părea că se consolidase între august 2025 și martie 2026 și ducea sub 6%, pe fondul disputelor politice interminabile, a urmat o revenire peste cota de 7%. Care vor fi, pe termen lung, costurile suplimentare ?
| Știri BVB