Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) reprezintă o oportunitate de democratizare și diversificare a investițiilor, facilitând accesul investitorilor individuali la piețe financiare, indici bursieri, sectoare economice, obligațiuni și alte clase de active, prin instrumente transparente și, în multe cazuri, cu costuri competitive.
Prin proiectul „ETF-urile și noua generație de investitori: oportunități, performanță și viitorul investițiilor pasive în România”, Financial Intelligence își propune să contribuie la informarea investitorilor, la dezvoltarea pieței ETF-urilor și la stimularea dialogului privind oportunitățile și provocările investițiilor pe piețele românești și internaționale.
În cadrul acestui proiect, Financial Intelligence publică un interviu cu Dragoș Andrei, broker în cadrul SSIF Goldring, despre evoluția interesului investitorilor români pentru ETF-uri, profilul noii generații de investitori, preferințele pentru instrumentele locale și internaționale și perspectivele de dezvoltare a pieței din România.
***
Cum a evoluat interesul clienților Goldring pentru ETF-uri în ultimii ani?
Dragoș Andrei: În ultimii trei ani, numărul clienților Goldring care dețin ETF-uri listate la BVB a crescut de peste șapte ori. Valoarea investită în ETF-uri a crescut de peste 20 de ori. În 2023, ETF-urile erau prezente în portofoliul a 4% dintre clienții noștri cu deținerea de instrumente financiare. Astăzi sunt prezente la aproape unul din cinci. Pornim însă de la o bază mică: ETF-urile reprezintă încă în jur de 2% din activele clienților, care rămân dominate de acțiunile românești.
Observați o creștere semnificativă a ponderii investitorilor care aleg ETF-uri și ce profil au aceștia?
Dragoș Andrei: Ponderea crește clar. Profilul nu e însă cel la care s-ar aștepta mulți. Investitorul nostru tipic în ETF-uri are între 35 și 54 de ani, aceasta fiind categoria a 59% dintre ei. Vârsta mediană e 45 de ani. Investește online, iar 83% dintre ei folosesc contractul la distanță. Pornește cu sume moderate: poziția mediană e în jur de 10.000 de lei. Trei din patru dețin în paralel și acțiuni românești. Pentru ei, ETF-ul e o bază diversificată lângă acțiuni, nu o alternativă la acțiuni.
Ce caută în prezent investitorii români: ETF-uri listate la Bursa de Valori București sau ETF-uri internaționale? Care sunt piețele, indicii sau clasele de active către care se îndreaptă cel mai frecvent?
Dragoș Andrei: Ca valoare, trei sferturi din ETF-urile clienților noștri sunt listate la BVB, în principal pe indicele BET. ETF-ul Băncii Transilvania a atras peste 200 de clienți Goldring în câteva luni. Pe piețele internaționale, aproape jumătate din bani merg în S&P 500. Urmează indicii globali, piețele emergente, Europa și aurul fizic. Investitorii aleg aproape exclusiv ETF-uri UCITS domiciliate în Irlanda. Cei care investesc internațional pun în medie de patru ori mai mult decât cei care cumpără ETF-uri locale.
Cât au redus brokerii și digitalizarea barierele? Ce bariere mai există?
Dragoș Andrei: Enorm. Deschiderea contului online, aplicațiile mobile și planurile de investiții recurente au transformat accesul la S&P 500 într-o chestiune de minute. Numărul investitorilor direcți la BVB a crescut de la circa 50.000 de conturi la finalul lui 2020 la peste 325.000 în 2026. Rămân însă patru bariere:
- fiscalitatea, care penalizează intermediarii străini și pe care Comisia Europeană a contestat-o deja printr-o procedură de infringement;
- riscul valutar și costurile de conversie;
- regulile PRIIPs, care fac ETF-urile americane indisponibile pentru investitorul de retail din UE;
- educația financiară, cea mai mare barieră.
ETF-uri, fonduri sau acțiuni? Pot deveni ETF-urile instrumentul principal pentru începători?
Dragoș Andrei: Ca număr de investitori, fondurile mutuale domină încă: peste 1,32 milioane de români, față de circa 325.000 de investitori direcți la bursă. Se schimbă însă direcția banilor. În iunie 2026, fondurile au atras net 940 de milioane de lei, majoritatea în fonduri de acțiuni. Da, ETF-urile pot fi nucleul portofoliului unui începător, pentru că sunt diversificate, ieftine și transparente. Recomandăm o structură de tip core-satellite: un nucleu de ETF-uri largi, completat cu acțiuni individuale doar pe măsură ce investitorul capătă experiență. ETF-ul e însă un instrument, nu un plan. Fără disciplină și un orizont lung, nu rezolvă nimic.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le observați la investitorii români care cumpără ETF-uri?
Dragoș Andrei: Vedem cinci greșeli recurente:
- ETF-uri cu efect de levier, de tipul 3x, ținute pe termen lung, fără să fie înțeles efectul de erodare zilnică;
- suprapuneri, de pildă S&P 500 + Nasdaq + All-World în același portofoliu, ceea ce înseamnă de trei ori aceleași companii;
- cumpărarea pe baza randamentului de anul trecut;
- ignorarea riscului valutar și a obligațiilor fiscale la brokerii străini;
- confuzia dintre ETF, ETN și ETC, adică între un fond cu active segregate și o datorie a emitentului.
Pe ETF-urile mai mici apare și o greșeală practică: ordinele la piață date într-un instrument cu spread mare.
Cum ar trebui să se dezvolte piața ETF de la BVB?
Dragoș Andrei: Piața a evoluat mult: de la un singur ETF în 2012 la zece în 2026, inclusiv primele ETF-uri pe piețe regionale și pe obligațiuni românești în euro. Oferta rămâne însă concentrată pe expunere românească. Investitorul local tot trebuie să plece din țară pentru S&P 500, piețele globale sau aur. Pentru active mai mari și lichiditate mai bună ar trebui:
- ETF-uri pe indici internaționali sau marfuri, tranzacționabile la BVB în lei și euro;
- market makeri cu spread-uri strânse și adâncime reală a ordinelor;
- mecanisme eficiente de creare și răscumpărare;
- investitori instituționali ancoră, cum sunt fondurile de pensii;
- distribuție prin aplicațiile bancare. BT a demonstrat că poate aduce zeci de milioane de lei în câteva săptămâni.”
Cum caracterizati noua generație de investitori și cum se adaptează Goldring cerințelor?
Dragoș Andrei: Noua generație e digitală, investește de pe telefon, cu sume mici și regulate, și gândește global. Aceeași persoană poate avea în portofoliu și BET, și S&P 500. Se informează rapid, dar adesea din surse nefiltrate. Ne adaptăm prin programe de educație, consultanță prin consultanții autorizați ASF, algo/robo trading, strategii de investitii discretionare, acces facil la tranzactionarea optiunilor si a produselor structurate.
Ce trebuie îmbunătățit: reglementare, fiscalitate, educație?
Dragoș Andrei: Fiscalitate:
- eliminarea discriminării dintre intermediarii români și cei străini, fără ca impozitul local să crească;
- un cont de economisire și investiții după modelul recomandat de Comisia Europeană în septembrie 2025, cu impozit simplificat reținut la sursă și portabilitate fără eveniment fiscal;
Reglementare: o cale mai simplă de listare la BVB pentru ETF-urile UCITS internaționale.
Educație: aici e cea mai mare problemă. Românii sunt primii în UE la cât de bine cred că se pricep la bani, dar ultimii la cunoștințele financiare reale. Doar 12% au un nivel ridicat de educație financiară, față de 18% cât e media în UE.
| Știri BVB