Consiliul Uniunii Europene a adoptat, pe 19 decembrie 2022, o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea, scrie Eugen Tomac pe Facebook, publicând un document despre care spune că anulează poziția Austriei în ceea ce privește extinderea Schengen.

Europarlamentarul român spune: “Cancelarul Nehammer a justificat boicotul privind accesul României în spațiul Schengen acuzând țara noastră și Bulgaria că nu avem capacitatea de a gestiona frontierele UE conform legislației Schengen.
Doar că aflăm de la Consiliul Uniunii Europene că acesta a adoptat, pe 19 decembrie 2022, o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în raportul de evaluare realizat în 2020 în ceea privește respectarea legislației Schengen privind returnarea.

🇪🇺 👉https://data.consilium.europa.eu/…/ST-15833-2022…/ro/pdf

Documentul adoptat scoate în evidență faptul că Austria nu a operat o serie de modificări legislative ce țin de implementarea legislației Schengen.
În acest sens, Recomandarea Consiliului Uniunii Europene cere expres Austriei să modifice legislația internă și să transpună Directiva privind returnarea în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Cel puțin cinci articole din Directiva 2008/115/CE trebuie implementate în legislația austriacă privind intrarea și returnarea, aspecte ce reprezintă deficiențe majorare în implementarea legislației europene cu privirea la gestionarea migrației.
În concluzie, acest document demonstrează cât se poate de clar și de limpede că Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană.

Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană.
Acest document reprezintă încă o probă în plus în cazul în care vom ataca, la Curtea de Justiției a Uniunii Europene, votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.
Vot prin care Austria ne-a îngrădit nejustificat dreptul de a circula liber prin Uniunea Europeană”.

• Consiliul UE recomandă Austriei să ia măsuri în urma deficienţelor constatate în privinţa returnării cetăţenilor unor terţe state

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la reuniunea din 19 decembrie 2022, o decizie prin care formulează recomandări Austriei de remediere a deficienţelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către această ţară a acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetăţenilor unor terţe state, informează un document pus la dispoziţia delegaţiilor naţionale.

În termen de două luni de la adoptarea deciziei, Austria ar trebui să elaboreze un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor care vizează remedierea eventualelor deficienţe identificate în raportul de evaluare şi să transmită planul respectiv Comisiei şi Consiliului.

În urma evaluării Schengen efectuate în 2020 în domeniul returnării, s-a adoptat un raport privind constatările şi analizele, în care sunt enumerate bunele practici şi deficienţele identificate.

În ce priveşte procedurile de returnare, Consiliul recomandă Austriei să prevadă, în toate deciziile de returnare emise pentru cetăţenii ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, obligaţia de a părăsi teritoriul tuturor statelor Spaţiului Schengen pentru a ajunge într-o anumită ţară terţă; să ia măsuri pentru a se asigura că, atunci când ţară terţă de returnare nu a fost specificată în decizia de returnare din cauza imposibilităţii de a o identifica în conformitate cu dreptul intern sau cu practica juridică naţională, principiul nereturnării este respectat; să modifice dreptul intern în vederea transpunerii corecte a articolului 3 punctul 3 din Directiva 2008/115/CE.

Cu privire la garanţii procedurale, Austria ar trebui să modifice dreptul intern astfel încât căile de atac împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune cetăţeanul unei ţări terţe riscului real de a fi supus unui tratament contrar articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului sau articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, să aibă efect suspensiv cel puţin până când instanţa va hotărî dacă acordă sau nu un efect suspensiv căii de atac.

Austriei i se recomandă, de asemenea, să modifice dreptul intern în ceea ce priveşte durata interdicţiilor de intrare, pentru a alinia legislaţia la dispoziţiile Directivei 2008/115/CE, şi pentru a se asigura că interdicţiile de intrare sunt emise în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE.

Totodată, Austriei i se recomandă să ia măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile de luare în custodie publică din centrele de cazare, asigurându-se că centrele de cazare sunt concepute astfel încât să reflecte natura luării în custodie publică, că resortisanţii ţărilor terţe sunt, în principiu, ţinuţi în custodie publică în regim deschis, că li se oferă mai frecvent o gamă mai largă de activităţi recreative organizate şi că toate camerele şi spaţiile comune sunt dotate în mod corespunzător şi se află în stare bună.

În plus, Austria trebuie să se asigure că minorii ţinuţi în custodie publică sunt separaţi în toate circumstanţele de adulţi cu care nu sunt înrudiţi, să modifice legislaţia naţională astfel încât obligaţia de a oferi cazare şi îngrijire adecvată vârstei lor să se refere şi la minorii cu vârsta de peste 16 ani, şi să alinieze practica în consecinţă; să se asigure că se efectuează o evaluare individuală înainte de a se decide cu privire la utilizarea percheziţiilor corporale şi să ia în considerare utilizarea unor metode mai puţin intruzive.

În ce priveşte returnările forţate, Austriei i se recomandă să ia măsuri pentru a spori eficacitatea sistemului de supraveghere a acestora, inclusiv prin supravegherea returnărilor forţate efectuate cu zboruri regulate şi prin extinderea domeniului de aplicare al activităţii de supraveghere la toate fazele operaţiunii de returnare forţată.