de Dan Pălăngean
România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare trimestriale din ultimii ani între T3 2024 și T1 2025, potrivit datelor oficiale comunicate de Eurostat. Nivelul maxim în termeni ajustați sezonier pentru a asigura o mai bună comparabilitate, a fost atins în T4 2024, adică în perioada electorală (9,9% din PIB), cu valori apropiate în perioadele adiacente (-9,6% din PIB în T3 2024 și -9,2% în T1 2025).
Dacă se face trimitere la datele operative care au măsurat evoluția pe baza fluxurilor de plăți efective dar fără a ține cont de conjunctura sezonieră, se remarcă valorile maxime pe post de record european în materie, de -11,8% din PIB în T1 2025 și -11,4% din PIB în T4 2024, cu mult peste valorile consemnate la nivelul UE (-3,8% și, respectiv, -3,2%).
Cu excepția cu totul în afara practicii uzuale din Malta (-12,3% din PIB în T4 2024, după +0,5% și +0,3% în trimestrele anterioare), singura țară care a mai ajuns la asemenea niveluri este Polonia, cu -11,4% din PIB în T4 2024 și T5 2025, însă din motive legate de cheltuieli militare mult sporite, ceea ce nu a fost cazul nostru.
De reținut, în pofida unor raportări pe cash foarte bune de reducere a deficitului bugetar în prima parte a anului curent, pe datele provizorii ale Eurostat, doar primul trimestru a arătat o reducere până la -5,5% din PIB, în timp ce al doilea a reeditat contraperformanța din T1 2025, de unde ar rezulta o deteriorare vizibilă, după ce cheltuielile au fost ținute artificial mai jos de întârzierea votării bugetului.
De altfel, într-un alt tabel prezentat și certificat de Eurostat, se poate vedea cum îmbunătățirile notabile din ultimul trimestru al anului 2025 și primul trimestru al anului 2026 (+2,5% din PIB și, respectiv, +4,3% din PIB, acesta din urmă chiar o evoluție remarcabilă), au fost urmate de o deteriorare în T2 2026, pe fondul demiterii guvernului și instabilității politice.
Atenție, însă, trebuie subliniată în context diferența majoră între contabilitatea națională pe fluxuri efective de bani și cea europeană, care include plățile angajate și nu doar pe cele efectuate. Evident că trebuiau angajate plăți mai consistente, îndeosebi pentru proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă și care vor fi compensate de intrări de bani pe măsură odată cu verificarea utilizării fondurilor UE.
Totuși, valoarea de -9,2% din PIB deficit ajustat sezonier similară celui polonez (din necesități logistice legate de apărarea țării, dar și cu corolarul performanței din sectorul construcțiilor) ar putea masca o ajustare insuficientă a minusului din contabilitatea statului, în pofida înghețării salariilor bugetare și a neindexării pensiilor. Minus care reclamă creșterea taxării, mai ales dacă se va merge la anul pe indexarea nominală a veniturilor.
De-abia peste trei luni vom avea și situația certificată oficial de Eurostat pentru trimestrul III, de la care pleacă acum noul guvern. Oricum presat de necesitatea rectificării bugetului pe 2026 și aflat în situația de a nu avea la dispoziție nici măcar prognoza de toamnă a Comsiei Naționale de Specialitate, pentru a întocmi cu celeritate proiectul de buget pe 2027.
| Știri BVB