Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 – iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) şi Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federaţiei Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE şi BNR.
FinBan susţine că România are cea mai mică diferenţă dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi cea la depozitele noi la termen comparativ cu Cehia, Ungaria şi Polonia, atât în fiecare lună începând din februarie 2025, respectiv în 18 luni consecutiv.
În iulie 2026, diferenţa era de 1,31 puncte procentuale în România, comparativ cu 1,87 puncte în Cehia, 3,13 puncte în Ungaria şi 3,27 puncte în Polonia, conform datelor BCE citate în analiză.
Potrivit unui comunicat de presă al FinBan, rezultatele indică o concurenţă ridicată pe piaţa de retail banking din România, atât pentru atragerea clienţilor care se împrumută, cât şi pentru cei care economisesc.
“În ultimii zece ani, băncile din România au lucrat cu marje mai mici decât în Polonia şi Ungaria, deşi România a avut constant cel mai ridicat risc de ţară dintre cele trei. Iar acolo unde riscul este mai mare, iar marja mai mică, diferenţa o face concurenţa”, susţine Federaţia.
Analiza arată şi că dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% în februarie 2024, la 10,59% în iulie 2026, în timp ce dobânda la depozitele noi la termen în lei s-a redus de la 5,53% la 5,03%. Diferenţa dintre cele două dobânzi s-a redus astfel de la 7,23, la 5,56 puncte procentuale.
În 2025, dobânda la depozitele noi la termen în lei a crescut de la 4,95% în aprilie la 5,41% în decembrie, în timp ce dobânda la creditele ipotecare noi în lei s-a menţinut între 7,44% şi 7,68%, potrivit datelor BNR, analizate de FinBan.
Totodată, ponderea creditelor noi de consum cu dobândă fixă pe întreaga durată a crescut de la 68% în ianuarie 2024 la 89%, în ianuarie 2026. În cazul creditelor noi pentru locuinţe, ponderea celor cu dobândă variabilă a scăzut de la 68% la 32% în aceeaşi perioadă.
FinBan mai arată că băncile au raportat, în trimestrul al doilea din 2026, o relaxare a standardelor pentru creditele destinate achiziţiei de locuinţe, indicele ajungând la 3,3, faţă de nivelul neutru de 3. Potrivit datelor BNR citate în analiză, printre factorii care au contribuit la această evoluţie s-au numărat îmbunătăţirea aşteptărilor economice şi intensificarea concurenţei din sectorul bancar.
Federaţia atrage atenţia că dobânda plătită de client nu reprezintă în sine câştigul băncii, întrucât costul unui credit include costul finanţării, riscul de credit, costul capitalului şi al reglementării şi costurile de funcţionare, înainte de marja comercială.
Analiza foloseşte statistici publice ale BCE privind dobânzile bancare, date ale BNR privind dobânzile la creditele şi depozitele noi în lei şi structura creditelor în funcţie de perioada de fixare a dobânzii, precum şi Sondajul BNR privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei.
| Știri BVB