FMI prevede o încetinire globală mai moderată, pe fondul faptului că boom-ul IA compensează impactul războiului — și avertizează că reziliența se apropie de limite

• Creșterea economică va încetini la 3,1% în acest an, de la 3,5%, dar este un rezultat mai bun decât estimarea de 3% făcută de FMI în iulie, susținută de investițiile în IA și de sprijinul fiscal.

• Se așteaptă ca inflația să crească la 4,7% în acest an, determinată de costurile mai mari ale energiei și de boom-ul investițiilor în IA, pentru ca apoi să scadă la 4,1% în 2027.

• FMI se așteaptă acum ca Strâmtoarea Hormuz să se redeschidă în martie 2027, iar situația să revină la starea dinainte de război până în octombrie 2027.

• FMI și-a revizuit în sens pozitiv prognoza de creștere pentru China la 4,5% în acest an și 4,0% anul viitor, iar pentru India la 7,0% atât pentru 2026, cât și pentru 2027.

• FMI a revizuit drastic în jos previziunile pentru țările din Golf, inclusiv Arabia Saudită, sub umbra unui război regional.

Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în sens ascendent previziunile privind creșterea economică globală pentru acest an, pe fondul unui boom al investițiilor impulsionat de inteligența artificială, care contribuie la compensarea unei părți din impactul creșterii costurilor energetice, avertizând totodată că reziliența economică s-ar putea apropia de punctul de rupere, potrivit CNBC.

FMI se așteaptă ca economia globală să crească cu 3,1% în 2026, în creștere față de cele 3% prognozate în iulie, dar mai lent decât rata de 3,5% înregistrată anul trecut. Pentru 2027, a menținut prognoza neschimbată, la 3,4%.

Inflația va atinge 4,1% în 2027, peste nivelul de 3,9% prognozat în iulie – când se estima că Strâmtoarea Hormuz se va redeschide până la jumătatea lunii iulie, iar condițiile vor reveni, în mare măsură, la nivelurile dinainte de război până în martie 2027. Pentru anul în curs, instituţia a menținut prognoza de 4,7%.

„Economia globală a dat dovadă de reziliență, dar această reziliență își atinge limitele”, a declarat marți reporterilor Silvana Tenreyro, consilier economic și director în cadrul departamentului de cercetare al FMI, îndemnând factorii de decizie să restabilească marja de manevră fiscală și securitatea lanțului de aprovizionare.

FMI estimează acum că Strâmtoarea Hormuz se va redeschide în martie anul viitor și va reveni la starea dinainte de război până în octombrie. Exporturile de țiței din Golf au atins în septembrie, în medie, 88% din nivelurile de dinaintea conflictului, pe măsură ce traficul s-a intensificat, a precizat organismul internațional.

Raportul a fost publicat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok din această săptămână, unde miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de țări membre ale fondului se întâlnesc pentru a discuta despre tensiunile geopolitice, datoria publică în creștere și inteligența artificială.

Investițiile legate de IA au dat economiei globale un „impuls al cererii” care a ajutat activitatea economică din prima jumătate a anului să se mențină mai bine decât se aștepta, în ciuda războiului din Orientul Mijlociu și a tensiunilor comerciale, a afirmat FMI. Piețele financiare au rămas, de asemenea, în mare parte calme, ceea ce, potrivit fondului, ar putea reflecta parțial „exuberanța legată de IA”.

Deocamdată, „utilizarea rezervelor de siguranță și adaptabilitatea au ajutat economiile să facă față șocurilor negative”, a declarat FMI, citând măsuri precum diversificarea surselor de combustibil și utilizarea rezervelor strategice, care au ținut sub control turbulențele de pe piața energiei declanșate de războiul din Orientul Mijlociu.

Însă această rezervă „se reduce rapid” pe termen scurt, a precizat FMI. Rezervele globale de petrol se reduc cu aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi, apropiindu-se de niveluri care ar putea declanșa fluctuații bruște ale prețurilor, iar constrângerile energetice ar putea afecta dinamica generată de IA. Neliniștea crescândă cu privire la sănătatea fiscală a guvernelor se adaugă, de asemenea, la factorii care frânează creșterea.

Tenreyro a afirmat că politica monetară ar trebui să rămână „suficient de restrictivă” pentru a readuce inflația la nivelul țintă în timp util și că independența băncilor centrale este esențială, în contextul în care guvernele se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

*  Creșterea economică globală devine, de asemenea, din ce în ce mai inegală. Treizeci și două de economii reprezintă acum 95% din creșterea globală, în scădere față de 54 în luna aprilie.

Țările care au o expunere limitată la șocul de ofertă provocat de război și care răspund cererii generate de IA își mențin sau își consolidează poziția. Se preconizează că Taiwanul va înregistra o creștere de 10,7% în acest an, iar Coreea de Sud de 3,3%, în creștere față de 1,1% în 2025, datorită cererii de semiconductori. Se estimează că SUA vor înregistra o creștere de 2,3% atât în 2026, cât și în 2027, susținute de consumul privat, politica fiscală și investițiile în tehnologie.

Importatorii de energie care nu fac parte din acest lanț de aprovizionare tehnologic se confruntă cu facturi de import mai mari, venituri reale mai mici și o marjă fiscală redusă. Se estimează că zona euro va înregistra o creștere de doar 1,1% în acest an, pe fondul costurilor ridicate ale energiei și al încrederii slabe a consumatorilor. Se preconizează că Orientul Mijlociu și Asia Centrală vor înregistra o contracție de 0,3% în acest an, Bahrain, Irak, Kuweit și Qatar confruntându-se cu scăderi de două cifre, urmate de o revenire de două cifre în 2027.

Se preconizează că China va înregistra o creștere de 4,5% în acest an și de 4,0% în 2027, prețurile mai ridicate ale petrolului și dificultățile structurale afectând activitatea economică. Creșterea de 4,3% din al doilea trimestru a fost mai slabă decât se aștepta, deoarece consumul lent și tensiunile din sectorul imobiliar au compensat exporturile solide.

India rămâne cea mai dinamică economie majoră, FMI prognozând o creștere de 7,0% atât în 2026, cât și în 2027, revizuiri în sens ascendent de 0,6 puncte procentuale și, respectiv, 0,3 puncte procentuale față de iulie, impulsionate de cererea internă robustă, activitatea din sectorul serviciilor și investițiile legate de inteligența artificială.

„Economia globală nu se limitează la o simplă încetinire sau accelerare; mai degrabă, creșterea economică se redistribuie între țări în funcție de expunerea acestora la șocul ofertei provocat de război și de intensitatea cererii legate de IA”, a afirmat FMI.

• Riscurile legate de IA

Deși IA a susținut reziliența, boom-ul investițional contribuie, de asemenea, la presiunile inflaționiste și la fragilitatea financiară, a afirmat FMI.

„Este vorba de un șoc al cererii de amploare, concentrat la începutul perioadei”, care determină afluxul masiv de investiții în sectoare precum semiconductorii, centrele de date și producția de energie electrică, înainte ca vreo creștere semnificativă a productivității să se fi materializat, se menționează în raport.

O eventuală reevaluare a perspectivelor de rentabilitate și productivitate legate de IA ar putea determina retragerea investițiilor excesive și ar forța o corecție bruscă a pieței de acțiuni. FMI a avertizat că, într-un scenariu în care creșterile de productivitate generate de IA nu se materializează, acțiunile din SUA ar putea scădea cu 20%, iar creșterea economică globală ar putea ajunge cu 1,1% sub estimările de bază până în 2028, cu o scădere de 1,7% în Asia.

• Constrângeri fiscale

Randamentele de referință ale economiilor avansate au urcat la niveluri maxime înregistrate în ultimele câteva decenii, pe măsură ce reînnoirea inflației, traiectoria preconizată a ratelor dobânzilor de politică monetară și preocupările fiscale determină creșterea costurilor de împrumut, a afirmat FMI. Companiile din sectorul tehnologic care contractează împrumuturi pentru a finanța investițiile în IA sporesc această presiune.

Se estimează că datoria publică în economiile avansate va ajunge la 115% din PIB până în 2031, de la 108% în 2025. În economiile emergente și în curs de dezvoltare, se prevede că aceasta va crește la 84% de la 74%. Deficitele primare din cele mai mari economii rămân substanțial mai mari decât înainte de pandemie, iar guvernele se confruntă cu rate reale ale dobânzii mai ridicate și scadențe mai scurte ale datoriei, pe măsură ce presiunile legate de cheltuielile de apărare se intensifică.

Reconstituirea spațiului fiscal este „din ce în ce mai urgentă”, se arată în raport, îndemnând guvernele să mențină sprijinul acordat gospodăriilor care se confruntă cu costuri mai mari la energie și alimente „temporar, țintit și fără efecte distorsionante”.

Conform modelelor sale, probabilitatea ca inflația globală să depășească 5% în 2027 este de aproximativ 35%, în creștere față de 30% în aprilie. Riscurile rămân „înclinate spre o evoluție descendentă”, a afirmat fondul.