Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) reprezintă o oportunitate de democratizare și diversificare a investițiilor, facilitând accesul investitorilor individuali la piețe financiare, indici bursieri, sectoare economice, obligațiuni și alte clase de active, prin instrumente transparente și, în multe cazuri, cu costuri competitive.
Prin proiectul „ETF-urile și noua generație de investitori: oportunități, performanță și viitorul investițiilor pasive în România”, Financial Intelligence își propune să contribuie la informarea investitorilor, la dezvoltarea pieței ETF-urilor și la stimularea dialogului privind oportunitățile și provocările investițiilor pe piețele românești și internaționale.
În cadrul acestui proiect, Financial Intelligence publică un interviu cu Gabriel-Ioan Avrămescu, Prim-vicepreședintele ASF, despre perspectiva Autorității de Supraveghere Financiară.
***
Piața ETF-urilor din România s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani. Cum evaluați această evoluție și cât de mare este potențialul de dezvoltare al segmentului?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Piața ETF-urilor din România a crescut semnificativ în ultimii ani, iar interesul investitorilor este încurajator. Aceste instrumente contribuie la dezvoltarea pieței de capital și permit diversificarea portofoliilor printr-o singură investiție. Între decembrie 2016 și iunie 2026, activele ETF-urilor au crescut de la aproximativ 2,3 milioane de lei la 1,78 miliarde de lei, iar numărul investitorilor a urcat de la circa 200 la 71.000. În prezent, șase ETF-uri sunt autorizate și supravegheate de ASF. Piața locală are în continuare un potențial important de creștere, în condițiile în care participarea populației la piața de capital rămâne redusă comparativ cu media europeană. Dezvoltarea acestui segment va depinde în special de educația financiară, de accesul mai simplu la investiții prin platforme digitale și consolidarea încrederii în piața de capital.
ETF-urile pot reprezenta una dintre cele mai accesibile porți de intrare pe piața de capital pentru investitorii de retail. Poate România ajunge la o democratizare reală a investițiilor prin ETF-uri?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Da, cred că ETF-urile pot avea o contribuție importantă la creșterea accesibilității investițiilor în România. Ele oferă acces la portofolii diversificate și pot reprezenta un punct de plecare pentru persoanele care vor să investească, dar nu au nici timpul, nici experiența necesare pentru a selecta individual mai multe instrumente financiare. Faptul că aceste produse pot fi cumpărate prin intermediul brokerilor și al platformelor digitale le face și mai accesibile. Totuși, accesul facil trebuie însoțit de educație financiară, astfel încât investitorii să înțeleagă produsele, riscurile și compatibilitatea acestora cu obiectivele lor. Sunt necesare procese simple, servicii digitale ușor de utilizat, reguli clare și mecanisme eficiente de protecție a investitorilor. Obiectivul nu este doar creșterea numărului de investitori, ci și formarea unui comportament investițional sănătos, bazat pe decizii informate și pe termen lung.
Vedem bănci și intermediari care simplifică foarte mult accesul la investiții, inclusiv prin aplicațiile folosite zilnic de clienți. Cum priviți această apropiere dintre serviciile bancare, economisire și investiții și ce provocări de protecție a investitorului apar atunci când cumpărarea unui ETF devine aproape la fel de simplă ca efectuarea unei plăți?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Este firesc ca serviciile financiare să devină tot mai integrate, iar accesul la investiții prin aplicațiile digitale să facă piața de capital mai accesibilă. Totuși, simplitatea achiziției unui ETF nu trebuie să diminueze percepția asupra riscurilor. Investitorii trebuie să primească informații clare, să înțeleagă caracteristicile produselor și riscurile asumate și să evalueze dacă acestea corespund obiectivelor și toleranței lor la risc. Digitalizarea trebuie să faciliteze accesul la investiții, fără să facă riscurile mai puțin vizibile. Intermediarii au responsabilitatea de a furniza informații corecte și de a respecta cerințele de protecție a investitorilor, iar educația financiară rămâne esențială.Simplificarea accesului este benefică, dar poate crea și impresia că investițiile sunt lipsite de riscuri. Cum poate fi găsit echilibrul între o experiență digitală simplă și obligația ca investitorul să înțeleagă riscul de piață, riscul valutar, costurile și caracteristicile ETF-ului pe care îl cumpără?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Nu trebuie să alegem între o experiență digitală simplă și protecția investitorilor. Echilibrul poate fi asigurat prin prezentarea clară și accesibilă a informațiilor esențiale. Investitorii trebuie să înțeleagă în ce investește fondul, care sunt costurile, riscurile de piață și valutare și cum poate evolua valoarea investiției. Aceste informații trebuie să fie ușor de identificat și prezentate într-un limbaj simplu. Tehnologia poate contribui prin explicații accesibile și avertismente relevante înainte de efectuarea tranzacțiilor. Informarea nu trebuie să devină o simplă formalitate, ci să îi ajute pe investitori să ia decizii în cunoștință de cauză. Protecția investitorilor presupune un efort comun din partea autorităților, intermediarilor și investitorilor.
Costurile aparent mici pot avea un efect important asupra randamentului unei investiții pe termen lung. Considerați că nivelul actual de transparență privind costurile totale – administrare, tranzacționare, spread, schimb valutar și alte costuri – este suficient de ușor de înțeles pentru investitorul de retail?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Cadrul european stabilește cerințe clare privind informarea investitorilor despre costuri și comisioane. Totuși, informațiile trebuie să fie în continuare mai ușor de înțeles și de comparat. Costul unei investiții nu se rezumă la comisionul de administrare, ci include și costuri de tranzacționare, spread, schimb valutar și alte cheltuieli care pot influența randamentul final. Chiar și costurile mici se pot acumula în timp și pot afecta semnificativ rezultatele investiției. Nu este suficient ca informațiile să existe în documentația produsului. Investitorii trebuie să poată înțelege ușor cât plătesc în total și cum le afectează aceste costuri randamentul. Transparența poate fi îmbunătățită inclusiv prin instrumente digitale care facilitează compararea produselor.
Investitorii români au astăzi acces foarte simplu și la sute sau mii de ETF-uri tranzacționate pe piețele externe. Cum poate ASF să protejeze investitorul român într-o piață tot mai transfrontalieră și care sunt diferențele de protecție pe care acesta ar trebui să le cunoască atunci când utilizează un intermediar supravegheat în România versus o platformă din altă jurisdicție?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Accesul la piețele internaționale le oferă investitorilor români mai multe opțiuni de diversificare. În același timp, este important să știe prin intermediul cui investesc și ce mecanisme de protecție au la dispoziție dacă apare o problemă. Atunci când aleg un intermediar autorizat și supravegheat în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, investitorii beneficiază de un cadru de protecție bazat pe reguli europene comune. Situația poate fi diferită în cazul platformelor din afara UE, unde mecanismele de supraveghere, soluționare a reclamațiilor și protecție a clienților pot să nu ofere aceleași garanții. De aceea, este important ca investitorii să verifice autorizarea platformei înainte de a investi. ASF monitorizează activitatea entităților care furnizează servicii de investiții în România, cooperează cu autoritățile europene și informează publicul cu privire la riscurile ofertelor neautorizate. Accesul la platforme internaționale presupune și o atenție sporită la jurisdicția în care operează furnizorul de servicii. Investitorii trebuie să verifice nu doar produsele disponibile, ci și drepturile de care beneficiază și cui se pot adresa dacă întâmpină dificultăți.
Ce schimbări de reglementare ar putea accelera dezvoltarea ETF-urilor în România?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Cadrul de reglementare aplicabil ETF-urilor din România este aliniat la standardele europene, însă piața locală are încă particularități legate de dimensiune și de diversitatea produselor disponibile. Pentru a susține dezvoltarea acestui segment, este important ca reglementările să țină pasul cu evoluția pieței și cu nevoile investitorilor.
La nivel european, funcționarea ETF-urilor este reglementată în principal prin Directiva UCITS, transpusă în legislația națională prin O.U.G. nr. 32/2012, precum și prin reglementările ASF, inclusiv Regulamentul nr. 9/2014. Ghidurile ESMA oferă, de asemenea, orientări privind transparența și guvernanța acestor fonduri, atât pentru cele care urmăresc reproducerea unui indice, cât și pentru cele administrate activ.
ASF a făcut deja pași pentru actualizarea cadrului de reglementare. În 2026, modificările aduse Regulamentului nr. 9/2014 au clarificat definițiile ETF-urilor și ale ETF-urilor administrate activ și au introdus cerințe suplimentare privind transparența costurilor. Tot în 2026, a fost extinsă posibilitatea listării OPCVM-urilor tranzacționabile pe sisteme multilaterale de tranzacționare. Această măsură poate crea oportunități suplimentare pentru accesul la fondurile listate, susținând dezvoltarea pieței, lichiditatea și un mediu de tranzacționare competitiv. O altă evoluție relevantă la nivel european este apariția produselor listate care oferă expunere la criptoactive. Din cauza cerințelor de diversificare prevăzute de Directiva UCITS, acestea sunt structurate, de regulă, ca ETN-uri sau ETC-uri, nu ca ETF-uri de tip UCITS. În România, abordarea rămâne prudentă, cu accent pe activele financiare tradiționale.
În ceea ce privește viitoarele schimbări, ASF este deschisă să analizeze oportunitățile de modernizare a reglementărilor, în funcție de evoluțiile europene și de nevoile pieței locale. Deși cadrul actual vizează în mod expres ETF-urile de tip OPCVM care urmăresc indici de acțiuni, putem analiza eventuale extinderi sau ajustări, pornind de la propunerile industriei și de la interesul participanților la piață. Dezvoltarea ETF-urilor în România nu depinde de o singură modificare legislativă, ci de adaptarea treptată a cadrului de reglementare, diversificarea ofertei și facilitarea accesului investitorilor, cu menținerea unui nivel adecvat de protecție a acestora.
Odată cu dezvoltarea ETF-urilor și a investițiilor prin aplicații mobile, crește și influența rețelelor sociale, a influencerilor financiari și a recomandărilor online asupra deciziilor investitorilor tineri. Cât de mare este acest risc pentru ASF și unde se termină educația financiară sau informarea și începe recomandarea de investiții care trebuie să respecte reguli specifice?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Rețelele sociale au devenit o sursă importantă de informații financiare, mai ales pentru tineri, și pot contribui la creșterea interesului pentru economisire și investiții. Riscurile apar atunci când informațiile sunt incomplete, sunt prezentate doar câștigurile posibile sau produsele sunt promovate fără explicarea riscurilor.
Există o diferență între educația financiară și recomandarea de investiții. Explicarea modului în care funcționează un ETF sau prezentarea principiilor generale de diversificare reprezintă informare. În schimb, recomandarea de a cumpăra, vinde sau păstra un anumit instrument financiar poate intra sub incidența regulilor specifice privind recomandările de investiții, în funcție de conținutul și circumstanțele comunicării. Aceste reguli se aplică indiferent de canalul utilizat, inclusiv pe rețelele sociale. Popularitatea unui influencer nu garantează corectitudinea informațiilor sau adecvarea recomandărilor pentru cei care le urmăresc.
Din perspectiva ASF, educația financiară și informarea publicului sunt esențiale. Investitorii trebuie să verifice sursele, să analizeze critic informațiile și să nu ia decizii exclusiv pe baza recomandărilor online. Orice investiție trebuie să țină cont de obiectivele personale, situația financiară și toleranța la risc.
| Știri BVB