- ETF-urile pe indicii BET, S&P 500 și piețele globale, printre cele mai căutate instrumente
Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) reprezintă o oportunitate de democratizare și diversificare a investițiilor, facilitând accesul investitorilor individuali la piețe financiare, indici bursieri, sectoare economice, obligațiuni și alte clase de active, prin instrumente transparente și, în multe cazuri, cu costuri competitive.
Prin proiectul „ETF-urile și noua generație de investitori: oportunități, performanță și viitorul investițiilor pasive în România”, Financial Intelligence își propune să contribuie la informarea investitorilor, la dezvoltarea pieței ETF-urilor și la stimularea dialogului privind oportunitățile și provocările investițiilor pe piețele românești și internaționale.
În cadrul acestui proiect, Financial Intelligence publică un interviu cu Horia Păcurar, Branch Manager NAGA România, despre evoluția interesului investitorilor români pentru ETF-uri, profilul noii generații de investitori, preferințele pentru instrumentele locale și internaționale și perspectivele de dezvoltare a pieței din România.
***
Cum a evoluat interesul investitorilor români pentru ETF-uri în ultimii ani și ce pondere au acestea în preferințele clienților NAGA? Observați o migrare de la tranzacționarea individuală a acțiunilor către investiții mai diversificate prin ETF-uri?
Horia Păcurar: Interesul a crescut rapid după 2023, iar în 2026 ETF-urile au început să iasă din nișă. Numărul conturilor raportate de brokeri la Fondul de Compensare a Investitorilor a urcat de la 214.895 în septembrie 2024 la 325.003 în iunie 2026. Căutările pentru „ETF” în România au crescut cu 32% în primele nouă luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025 (Ahrefs).
Pe NAGA, românii preferă însă, deocamdată, acțiunile individuale. Printre cele mai tranzacționate titluri internaționale ale clienților din România în 2026 sunt Nvidia, Mercedes-Benz, Palantir, Alphabet și Apple. Dintre titlurile românești conduc Banca Transilvania, Digi, OMV Petrom și Romgaz, iar singurul ETF din aceste clasamente, ETF-ul BET de la Patria, este abia pe locul 9. Migrarea spre ETF-uri a început, dar abia acum se construiește.
Ce tipuri de ETF-uri caută cel mai mult investitorii români? Sunt preferate ETF-urile care urmăresc indicii mari, precum S&P 500 sau Nasdaq, ori vedeți un interes tot mai mare pentru ETF-uri tematice?
Horia Păcurar: Indicii mari rămân pe primul loc. ETF-ul care are ca obiectiv replicarea indicelui BET al Bursei de Valori București este cel mai căutat, apoi Vanguard FTSE All-World UCITS ETF (VWCE) și ETF-urile UCITS pe S&P 500, precum VUAA și CSPX. Aceeași preferință apare pe NAGA: patru dintre primele cinci instrumente tranzacționate de clienții români în 2026 sunt indici, respectiv Dow Jones, Nasdaq 100, S&P 500 și DAX.
Excepțiile sunt bitcoin și aur. Aurul este singurul „intrus” în top 5 inclusiv pe platformele de tranzacționare NAGA. „Bitcoin ETF” este cel mai căutat în România dintre ETF-urile tematice (800 căutări lunare pe Google), apoi Gold ETF, respectiv ETF-uri pe semiconductori și energie. Noi actualizăm frecvent pagina cu cele mai bune ETF-uri de urmărit, care explică inclusiv criteriile după care pot fi alese.
ETF-urile sunt prezentate adesea drept un instrument de democratizare a investițiilor. Cât de mult au contribuit platformele digitale la această democratizare și ce bariere mai există pentru investitorul român care vrea să investească pe piețele globale?
Horia Păcurar: A fost eliminat ghișeul, pragurile mari de intrare și dificultatea accesului la bursele externe. Potrivit FCI, numărul conturilor raportate de brokeri din România a crescut de 9,4 ori între martie 2019 și martie 2026. Pe NAGA, contul se deschide online, iar din aceeași aplicație investitorul are acces la acțiuni și ETF-uri de pe burse internaționale, precum și acces la BVB.
Rămân câteva bariere precum educația financiară, fiscalitatea sau riscul valutar. Dintre toate, educația contează cel mai mult, motiv pentru care NAGA Academy publică ghiduri gratuite în limba română și avem echipă de suport local.
ETF sau acțiuni individuale? Pentru noua generație de investitori, care sunt principalele avantaje și riscuri ale celor două abordări și observați o preferință pentru construirea unui portofoliu de bază din ETF-uri, completat ulterior cu acțiuni individuale?
Horia Păcurar: ETF-ul oferă diversificare la un cost mic. Potrivit ESMA, în 2024 un investitor plătea în medie 0,21% pe an din suma investită pentru a deține un ETF pe acțiuni, față de 1,28% pentru un fond administrat activ. La 10.000 de lei investiți, asta înseamnă circa 21 de lei pe an, față de circa 128 de lei. Riscul ETF-ului este o concentrare mai mare decât pare: primele 10 companii reprezintă 37,6% din S&P 500. Acțiunile individuale oferă control și șansa unui randament peste indice, dar investitorul poartă riscul fiecărei companii în parte.
Datele NAGA arată că, dacă vorbim despre investiții pe termen lung, românii preferă acțiunile, așa că pentru noua generație pasul firesc este alocarea nucleu-satelit (core-satellite). Nucleul este format din ETF-uri pe indici mari, iar sateliții sunt câteva acțiuni sau ETF-uri tematice, cu o pondere mică. Prin NAGA, portofoliul poate fi construit din aceeași platformă, inclusiv hedging cu CFD-uri când este necesar.
Costurile sunt unul dintre argumentele importante în favoarea ETF-urilor. La ce ar trebui să se uite însă investitorul dincolo de comisionul de tranzacționare?
Horia Păcurar: Comisionul este doar costul vizibil, de exemplu 1 EUR per tranzacție prin NAGA. Merită verificate atât costuri interne (ale fondului) precum TER (Rata Totală a Cheltuielilor), cât și costuri externe (de tranzacționare), precum spread-ul (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare), conversia valutară din lei în euro sau dolari, impozitarea, sau taxa de custodie. NAGA și alți brokeri moderni au eliminat-o, însă unele platforme tradiționale încă percep o taxă anuală sau lunară pentru păstrarea activelor.
Pe lângă comisioanele de mai sus, trebuie să iei în calcul și taxele statului: impozitul pe câștigul de capital și pe dividende. Dacă alegi un ETF cu distribuire, dividendele încasate sunt impozitate (cota este de 16%). Dacă alegi un ETF cu acumulare (care reinvestește automat dividendele), eviți această taxă periodică și optimizezi randamentul.
Cum ar trebui să aleagă un investitor român între două ETF-uri care urmăresc același indice?
Horia Păcurar: Când indicele este același, contează construcția fondului. Doar pe S&P 500 există 41 de ETF-uri UCITS. Criteriile, în ordine:
- Diferența de urmărire pe 3–5 ani, nu doar TER-ul.
- Mărimea și lichiditatea
- Replicarea: fizică sau sintetică, prin swap.
- Domiciliul: un fond cu replicare fizică din Irlanda plătește 15% impozit pe dividendele americane, față de 30% în Luxemburg.
- Acumulare sau distribuție.
Un exemplu: CSPX și SXR8 sunt același fond, listat la Londra în dolari și la Frankfurt în euro, deci diferă doar bursa și moneda de tranzacționare.
ETF-urile permit investiții foarte simple, inclusiv recurente, cu sume relativ mici. Observați o creștere a investițiilor periodice în rândul clienților? Poate acest model să schimbe pe termen lung cultura investițională din România?
Horia Păcurar: La nivel european, da: planurile lunare de economisire în ETF-uri din Europa continentală au ajuns la 15,1 milioane în decembrie 2025, cu 39,8% mai multe decât cu un an înainte (studiu extraETF realizat pentru iShares). Românii au deja reflexul investiției recurente, iar în 2025 au subscris 21,1 miliarde de lei în titluri Fidelis.
Modelul poate schimba cultura investițională, pentru că înlocuiește întrebarea „când intru?” cu „cât pun deoparte lunar?”. Nu elimină riscul de pierdere, dar reduce riscul de a investi totul la un vârf sau maxim de piață. Plus că prin NAGA, de exemplu, fondurile neinvestite sunt eligibile pentru un beneficiu de până la 2,4% (RPA) la EUR, iar asta nu e unic doar pentru noi, ci este răspunsul brokerilor la comportamentul clienților atunci când țin sume neinvestite.
Explozia ETF-urilor tematice creează oportunități, dar și riscul ca investitorii să urmărească moda momentului. Cum poate fi făcută diferența între un ETF care oferă expunere justificată la o tendință structurală și unul construit în jurul unui trend de piață care poate dispărea rapid?
Horia Păcurar: Istoria arată că majoritatea trendurilor dispar. Potrivit Morningstar (date din 2024), din fondurile tematice care existau acum 15 ani, aproximativ 6 din 10 au fost închise între timp. Mai puțin de 1 din 10 a reușit să aducă randamente mai mari decât acțiunile la nivel global. Un exemplu: primul ETF american dedicat companiilor de canabis administra peste 1 miliard de dolari la finalul lui 2020, iar azi mai are circa 100 de milioane.
Ca să deosebești o tendință de durată de o modă, ajută trei întrebări:
- Tema aduce deja bani companiilor? Semiconductorii sau electrificarea apar în comenzi și venituri reale, nu doar în știri.
- ETF-ul îți aduce ceva nou? Multe ETF-uri pe inteligență artificială cumpără aceleași mari companii americane de tehnologie pe care le ai deja printr-un ETF pe S&P 500.
- Fondul e destul de mare și de ieftin? Un fond mic și scump riscă să fie închis exact când nișa respectivă nu mai atrage capital.
Chiar și o „temă” bună ar trebui să ocupe doar o parte mică din portofoliu, nu să fie baza lui.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac investitorii români atunci când cumpără ETF-uri?
Horia Păcurar: Cele mai frecvente sunt cinci:
- Cumpără cel mai bun ETF de anul trecut, adesea în cel mai scump moment.
- Suprapun fonduri: ETF-urile pe S&P 500, Nasdaq-100 și MSCI World au în mare parte aceleași dețineri principale.
- Confundă ETF-ul cu un CFD sau cu un produs cu levier 2x–3x, potrivite doar pentru tranzacționare pe termen scurt.
- Ignoră moneda și costul conversiei din lei.
- Vând în panică la prima corecție, exact când investiția lunară ar îmbunătăți prețul mediu de cumpărare.
La acestea se adaugă o greșeală care nu ține de ETF-uri în mod specific, ci de cultura fiscală: uită de Declarația unică pentru câștigurile care nu sunt impozitate la sursă.
Cum vede NAGA piața ETF-urilor în următorii cinci ani? Ce categorii considerați că vor câștiga teren și cum vor schimba inteligența artificială, investițiile fracționate și personalizarea portofoliilor modul în care investitorii individuali își construiesc expunerea pe piețele financiare?
Horia Păcurar: Ne așteptăm ca ETF-ul să devină unul dintre principalele produse de economisire ale europenilor. Activele ETF-urilor europene au ajuns la 3.970 de miliarde de dolari la sfârșitul lui august 2026 (ETFGI), iar EY Ireland estimează 6.000 de miliarde până în 2030.
Vor câștiga teren ETF-urile UCITS globale cu acumulare, ca nucleu pentru investițiile lunare, și ETF-urile active, care reprezintă încă doar 3,4% din piața europeană. La capitolul ETF-uri tematice, câștigă cele legate de investiții reale: energie, infrastructură, apărare și semiconductori.
AI-ul va ajuta investitorul să înțeleagă ce cumpără, de la suprapuneri la costuri, dar decizia rămâne a lui. Investițiile fracționate vor coborî pragul de intrare, iar personalizarea va construi portofolii pe obiective, nu pe produse. Viziunea NAGA este o singură aplicație pentru toate interesele userilor: tranzacționare activă, investiții constante și plăți.
| Știri BVB