* Piața de capital din România a avut o evoluție, hai să-i spunem, “bipolară”, in 2024
Autoritățile guvernamentale au, în mod clar, de rezolvat o constrângere bugetară din ce în ce mai puternică, care va crea tensiuni în societate, pentru că în mod inevitabil povara fiscală sau restricțiile de cheltuieli afectează în mod direct oamenii, potrivit lui Horia Braun Erdei, director general Erste Asset Management.
“Din păcate, s-a ajuns la un nivel al deficitului pe care nici partenerii europeni, și poate chiar mai important, nici investitorii nu îl mai pot tolera și mai ales finanța în mod sustenabil. Sigur că ar fi de dorit ca orice modificări legislative, mai ales pe latura fiscală, să fie anunțate din timp și să existe studii de impact și o perioadă de pre-implementare mai generoasă, pentru ca sectorul privat să se poate pregăti și adapta în mod ordonat noului context”, ne-a spus el, adăugând: “Acest răgaz este însă ceva ce ar trebui “negociat” cu investitorii, iar investitorii străini, care sunt extrem de importanți pentru finanțarea marginală a deficitului bugetar, nu sunt din păcate și cei mai răbdători, mai ales că, pe parcursul întregului an 2024, autoritățile noastre au tot apelat la răbdarea lor și, în schimb, nu au arătat nimic în termeni de responsabilitate fiscal-bugetară. Prin urmare, mă aștept ca multe dintre măsurile guvernamentale să rămână, într-o prima fază, în zona improvizației, la fel ca în trecut; sper totuși ca etapele ulterioare ale programului de ajustare bugetară – pentru că e nevoie de un “program” mai comprehensiv, măsurile anunțate până acum nefiind nici pe departe suficiente pe termen mediu – să fie mai atent cumpănite și negociate în mod transparent și profesionist cu toți stakeholderii, astfel încât să riscăm cât mai puțin, în termeni de afectare a creșterii economice și a absorbției consistentelor fonduri pe care Uniunea Europeană ni le pune încă la dispoziție.”
Guvernul a adoptat la finalul anului trecut ordonanța trenuleț, care prevede majorări de taxe din 2025, precum creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 250.000 euro, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, sau eliminarea unor facilități.
Potrivit MFP, se estimează creșterea veniturilor bugetare cu 7,11 miliarde de lei în 2025, 8,75 miliarde de lei în 2026, 9,41 miliarde de lei în 2027 și 9,95 miliarde de lei în 2028.
Piețele de capital reacționează rapid la evoluțiile macroeconomice și geopolitice, a menționat Horia Braun Erdei, întrebat cu privire la previziunile pentru evoluția Bursei de Valori București în 2025: “ Ce putem eventual estima este dinamica profiturilor sau a dividendelor companiilor care compun indicele principal al bursei locale. Cu privire la profituri, dacă ar fi să revenim la un trend pe termen lung, ar trebui să ne așteptăm la o reluare a unui ritm de creștere nominală de circa 8%-9% pe an, în vreme ce, pentru randamentul dividendelor, m-aș aștepta la o cifră în jur de 5%-6%. Aceste estimări sunt însă realizate înaintea impactului unor eventuale modificări ale impozitelor și taxelor care pot afecta profiturile companiilor listate, dar pe care nu le putem estima în acest moment. Ele însă vor afecta în mod clar în sens negativ profiturile, prin urmare ar duce în jos estimările menționate mai sus. Cum spuneam, față de estimările privind profitabilitatea, bursa poate fi influențată de o serie întreagă de factori care pot mișca indicii de preț în sensul unei evaluări mai generoase (dacă de exemplu riscurile percepute azi de investitori ca fiind ridicate se vor atenua în timp sau în urma unor știri pozitive) sau, dimpotrivă, a unei evaluări mai pretențioase (dacă apar riscuri noi sau cele anticipate actualmente de investitori se dovedesc că fi mai însemnate decât se apreciază acum).”
Domnia sa nu vede motive semnificative din punct de vedere macroeconomic pentru a vedea noi listări importante ale unor companii private la bursă, atâta vreme cât perspectivele economice rămân destul de cețoase pe termen scurt și mediu și, în plus, pare că am depășit un vârf al nivelurilor de evaluare al companiilor locale care ar fi fost atractiv pentru un exit la bursă al investitorilor privați: “Dar cine știe, poate că mediul mai incert va face că unii antreprenori sau acționari să își dorească să mai împartă riscul afacerilor lor și cu alți acționari, lucru de altfel perfect rațional.
În ce privește emisiunile de obligațiuni, mediul actual al randamentelor relativ ridicate ale titlurilor de stat, care pare că va persistă o vreme, nu este unul foarte propice emisiunilor private de obligațiuni. Astfel, mă aștept la o activitate limitată de emisiuni noi corporative, în afara celor care sunt oarecum impuse de constrângerile de reglementare (a se vedea emisiunile băncilor pentru acoperirea necesarului de capital impus de cerințele privind rezoluția bancară) sau cele emise de companii de calibru redus care ar avea acces limitat la finanțarea bancară.”
Piața fondurilor de investiții domiciliate în România a avut un an 2024 pe care Horia Braun l-ar caracteriza drept prolific, ținând cont de creșterea semnificativă care se prefigurează pentru întreg anul în ce privește valoarea activelor aflate în administrare (care la nivelul lunii noiembrie era cu peste 29% mai ridicată comparativ cu finele anului 2023, conform datelor AAF), dar și a numărului de investitori (în creștere cu peste 30% față de aceeași perioada, conform datelor AAF publicate pentru luna noiembrie 2024).
Domnia sa ne-a spus: “Spre deosebire de alți ani, în 2024 preferințele investitorilor pentru active mai riscante a fost mai vizibil, deoarece creșterile procentuale cele mai mari de active și de număr de investitori au fost înregistrate în rândul fondurilor de acțiuni (+44% creștere active în ianuarie-noiembrie 2024, conform datelor AAF) sau ale fondurilor multi-active care investesc diversificat în mai multe clase de active, inclusiv acțiuni (+37% creștere active în ianuarie-noiembrie 2024). Apetitul vizibil în creștere față de investițiile bursiere e legat probabil, pe de o parte, de performanța bună a bursei locale în anul 2023 și în prima parte din anul 2024, iar pe de altă parte, de anticiparea unei tendințe de scădere a dobânzilor care ar face plasamentele în depozite și titluri pe termen scurt mai puțin atractive, în special în comparație cu rata inflației anticipate. Cred, de asemenea, că investitorii încep să aprecieze tot mai mult învățămintele ultimilor mai bine de 10 ani, în care singura modalitate de “lupta dreaptă” cu inflația a fost prin construirea unui portofoliu care să aibă o expunere pe piețele de acțiuni.“
Referitor la evoluția pieței de capital în 2024, el a spus: “Piața de capital din România a avut o evoluție, hai să-i spunem, “bipolară”, pentru că am avut o prima parte a anului (mai precis primele 7 luni) cu o evoluție pozitivă puternică, de peste 20% a indicilor reprezentativi ai BVB, urmată de o evoluție orientată spre polul negativ în a doua parte a anului, când incertitudinea politică și-a pus amprenta asupra sentimentului investițional, mai ales în contextul în care România a intrat în alegeri cu vulnerabilități majore bugetare și de competitivitate.”
BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, a urcat cu 1,86% vineri, 3 ianuarie, în prima şedinţă de tranzacţionare din 2025, ajungând astfel la peste 17.000 de puncte. Indicele BET a crescut cu 8,78%, în 2024, randamentul cu dividende incluse fiind de 16%, pe fondul unor tranzacții totale de 16,44 miliarde lei, în cursul anului, în scădere cu 31% față de 2023.