Update articol:
INTERVIU IN EXCLUSIVITATE

Ivan Vrhel, Citi România: “Nu cred neapărat că vine criza, dar este posibil să vedem corecția prețurilor pe diferite active”

* “Parteneriatul cu Uniunea Europeană și SUA oferă încredere investitorilor“
* “În ochii multinaționalelor, România are un potențial enorm”
* “La nivel global, am alocat aproximativ 600 de milioane de dolari pentru cybersecurity”
* “Rămâne sub semnul întrebării cum va funcționa schema plăților instant”

România are avantaje competitive față de țările din regiune, când vine vorba de atragerea de investiții străine, consideră Ivan Vrhel, Citi Country Officer și Head of Commercial Bank Citi Romania. Potrivit acestuia, însă, se realizează tot mai mult țara nu trebuie văzută numai ca având forță de muncă ieftină, ci trebuie fie luată în considerare pentru valoarea adăugată pe produs.

Ivan Vrhel ne-a vorbit, într-un interviu în exclusivitate, despre strategia Citi în România, despre focusul băncii pe tehnologie, dar și despre transformările fundamentale generate de dezvoltările tehnologice.

Ivan Vrhel consideră că putem asista la corecții în viitorul apropiat, în condițiile în care actualul ciclu de creștere este cel mai lung din istorie și există tot mai multe tensiuni între state. El apreciază că aceste corecții pot reprezenta oportunități, pentru cei care sunt pregătiți. 

***

Cum au evoluat afacerile Citi în România?

Ivan Vrhel: 2018 (cel mai recent pentru care avem rezultate financiare finale) a fost un an foarte bun. Am înregistrat o creștere a profitului de 24 la sută, la 46 milioane euro, ceea ce ne plasează în top 10 al celor mai profitabile bănci din România. Nu am publicat încă rezultatele pe 2019, dar cred că anul acesta va fi la fel de bun. În ce privește activitatea băncii, am continuat să fim banca preferată pentru multinaționale, care reprezintă clienții noștri principali în România. Am reușit să atragem clienți noi, în special în industriile pe care le vizăm – automotive, software, FMCG.

Pe partea de corporate banking, ce include și sectorul public, am fost implicați în 21 din 24 din emisiunile de obligațiuni pentru Ministerul de Finanțe, în monede străine. Am continuat să fim un partener strategic pentru stat. Pe partea de private corporate bank, am contribuit la achiziții efectuate de jucători cheie, la listări de obligațiuni pe bursa din Luxemburg sau la extinderea planurilor Capex. Sunt bucuros că Citi a luat parte la fiecare tranzacție importantă, care a avut loc aici. Unele tranzacții nu au fost încă finalizate, dar suntem foarte prezenți și activi pe piață.

Avem și un segment dedicat companiilor din zona middle-market cu vânzări de peste 30 milioane dolari. Acesta este cel mai mic segment din afacerea noastră, dar ne concentrăm pe el, deoarece credem are potențial de creștere, pe măsură ce aceste companii se dezvoltă. Ne concentrăm pe subindustrii cheie, suntem deschiși să lucrăm cu acei clienți cărora serviciile noastre le aduc valoare adăugată. Și pe acest segment, am avut un an bun.

Care sunt tendințele mediului economic românesc care considerați vor impacta activitatea?

Ivan Vrhel: Trebuie să menționez că portofoliul nostru se comportă diferit –  zona de multinaționale față de segmentul middle-market. Pe segmentul de multinaționale, datorită cotei noastre de piață mari, activitatea noastră este legată de succesul acestor companii în România. Când mă întâlnesc cu directorii acestor companii, aud că sunt fericiți de rezultatele din România,  dar, în același timp, ar dori să poată face mai mult. Pentru asta, au nevoie de o piață a muncii mai dezvoltată și de predictibilitate. Acestea sunt principalele teme în care Citi crede și în care multinaționalele cred. Predictibilitatea regimului fiscal, a sistemului judiciar sunt menționate cel mai des. O a treia temă este infrastructura. Cu aceste trei ingrediente,  companiile ar fi foarte fericite în România. Aveți o forță de muncă calificată, care cunoaște limbi străine, România este plasată strategic, din punct de vedere geografic, și are o populație mare. În ochii multinaționalelor, România are un potențial enorm.

Acestea sunt subiecte dificile. Cum vedeți evoluția României pe aceste teme, în ultima perioadă?

Ivan Vrhel: În primul rând, leadershipul –  comunitatea de afaceri, guvernul,  Banca Centrală –  trebuie să recunoască aceste teme ca fiind importante și să creeze o viziune. Aceste teme sunt menționate de mult timp, pe unele am evoluat mai mult, pe altele mai puțin. Cred că oamenii realizează că sunt importante și că aceste lucruri nu se schimba peste noapte. Dar simplul fapt că sunt recunoscute și că se discută despre ele oferă mediului de afaceri un punct de plecare bun.

Cum se poziționează România în competiția cu alte state, din punct de vedere al atragerii de investiții?

Ivan Vrhel: România încă stă bine la investițiile străine directe, acestea nu scad, deși a fost un an cu turbulențe – o schimbare de guvern, Ordonanța 114.

Comparativ cu Ungaria sau Cehia, România este încă o piață atractivă pentru investitori, cu o forță de muncă ieftină. Dar, se realizează tot mai mult că țara nu trebuie văzută numai ca având forță de muncă ieftină, ci trebuie să fie luată în considerare pentru valoarea adăugată pe produs. Există industrii în care se întâmpla asta deja, precum software, IT.  În același timp, oamenii au întrebări legate de stabilitatea macroeconomică a țării. Piața muncii este o provocare în toate țările din regiune. Lipsa forței de muncă nu este specifică României. România se diferențiază prin mesajul clar al legăturii cu Vestul. În Polonia, Cehia, Ungaria se pune întrebarea direcției europene, dar în România nu auzi așa ceva. Indiferent de apartenența politică, oamenii cred că legăturile cu Uniunea Europeană și Statele Unite sunt calea de urmat. Este foarte important pentru investitori, pentru că le oferă încredere. De asemenea, România este poziționată strategic, pe Dunăre, are deschidere la mare, prin portul Constanța, are petrol. Investitorii văd puncte forte în anumite industrii. De exemplu, agricultura se dezvoltă destul de bine. Desigur depinde de condițiile meteorologice, dar mulți investitori internaționali iau considerare să se implice în agricultură.

Cum vedeți situația macroeconomică, având în vedere mulți analiști prevăd o recesiune în viitor, în unul-doi ani?

Ivan Vrhel: La nivel mondial, acesta fost cel mai lung ciclu de creștere din istorie. În al doilea rând, vedem o tensiune în creștere între state – avem războiul comercial SUA-China, alegeri în Mexic, încetinirea economică din America Latină, disputa Turcia-Siria, încetinirea economică din China, Brexitul.  Sunt mult mai multe semne de întrebare decât în trecut. Este o situație la care trebuie să ne gândim. Din punct de vedere economic, o corecție va veni întotdeauna. Nu mă aștept neapărat la o prăbușire ca în 2008, dar nivelul de datorii acumulate în sistem, în anumite zone, a crescut la nivelul dinainte de 2008. De atunci, în Statele Unite și în Europa au avut loc programe masive de relaxare cantitativă. Banii, în general, au mers în active, crescând-le prețurile. Nu cred neapărat că vine criza, dar este posibil să vedem corecția prețurilor pe diferite active. La nivel micro, depinde cum se pregătesc companiile. Dacă ești foarte îndatorat și vine corecția, poți avea probleme. În același timp, dacă ești pregătit, o corecție poate însemna oportunități. Când discutăm cu clienții,  ne spun că sunt conștienți că urmează corecția, nu investesc masiv, dar sunt pregătiți să investească mai mult la momentul potrivit. Asta înseamnă să vezi oportunitatea. În concluzie, nu văd o prăbușire masivă, dar văd mulți oameni care sunt precauți, în lume. Mulți investitori privați retrag bani din active și stau pe bani, ceea ce are un cost. Dar își asumă acest cost, deoarece cred că va veni o corecție și vor exista oportunități.

Care este strategia Citi pe urmatorii ani?

Ivan Vrhel: Strategia noastră a fost stabilă în ultimii ani, nu plănuim schimbări majore. Suntem în România de 23 de ani, facem profit, suntem dedicați pieței. Strategia Citi este să fie cea mai bună bancă pentru clienți. Pe partea corporate, asta înseamnă că vrem să ne întărim relațiile cu clienții cheie, să avem discuții strategice cu ei, să fim mai mult parteneri decât bancheri. Investim mult timp să învățăm despre industrii, despre concurenți,  să împărtășim experiențele din alte țări cu clienții.

A doua direcție este tehnologia. Încercăm să folosim tehnologia în două moduri – în cadrul sistemelor noastre, să folosim tehnologia pentru a deveni mai eficienți și a reduce costurile, pentru a rămâne competitivi și profitabili, și, în al doilea rând, să folosim tehnologia în beneficiul clienților.

De exemplu, am lansat Payment Outlier Detection, un algoritm bazat pe machine learning, care analizează toate plățile clienților noștri și poate detecta rapid o plată neobișnuită. Este o soluție care oferă clienților date în baza cărora ei pot decide ce acțiune să inițieze – să o ignore, să proceseze plata și să primească un raport sau să oprească plată. Am lansat acest serviciu la nivel mondial.

Cum faceți față amenințărilor Cibersecurity?

Ivan Vrhel: Aceasta este una din principalele trei teme care-i preocupă pe cei din top management. Mediul se schimbă. Acum, când vorbim despre atacuri cibernetice, vedem tranziția de la hackeri individuali la hackeri profesioniști. Hackingul este o profesie, o afacere, o industrie a unor companii conduse profesionist, transfrontaliere. Acestea nu te vor ataca în fiecare zi, insa majoritatea hackingului are loc prin phishing. Este important ca oamenii să aibă informațiile de bază pentru a se proteja.

Desigur, la nivelul Citi, nu facem numai lucrurile de bază, cine ne gândim la hackingul sofisticat. La nivel global, am investit aproximativ 600 de milioane de dolari pentru cybersecurity, o valoare similară cu cea alocată de competitorii noștri din SUA. Avem trei centre fusion în lume, în SUA, Singapore și Budapesta. Acestea sunt laboratoare extrem de sofisticate, care monitorizează activități precum tranzacțiile, social media, dark web. Sunt echipe dedicate care se uită la întregul mediu de cybersecurity, conduse de specialiști cu experiență.

La un nivel de bază, avem propria rețea IT, cu oameni care se ocupă de asta. Folosim tot ce este posibil, inclusiv hacking etic, pentru a împiedica atacurile. 

Ce alte servicii compatibile cu zona digitală mai aveți?

Ivan Vrhel: Avem un instrument care permite clienților să plătească în peste 100 de monede instant. Lucrăm mult la conectarea și integrarea sistemelor. De exemplu, pentru comercianții online care se adresează piețelor din afara țării lor, este foarte important să vândă în moneda locală. Potrivit unui studiu, până la 60 la sută dintre cumpărători pot abandona tranzacția dacă nu pot plăti în moneda locală.  Desigur, apare riscul valutar, și putem automatiza hedging-ul odată cu plata. Ideea este să integram acest lucru în sistemele ERP, astfel încât clientul să aibă conectivitate totală. Acesta este viitorul.

Mai avem carduri virtuale, care pot fi emise de clienți. Avantajul este că pot avea caracteristici predefinite – precum faptul că pot fi accesate numai de la un anumit POS, pot fi accesate numai pe o perioadă limitată, pot fi accesate numai pentru o anumită sumă. Un astfel de card este complet automatizat și este extrem de folosit de companiile aeriene, de exemplu.

Când vine vorba de plăți, tema principală este reprezentată de plățile instant – asta înseamnă plăți 24 de ore din 24. Asta va aduce o schimbare majoră în ecosistemul plăților. În prezent, țările folosesc soluții ușor diferite, chiar și în Uniunea Europeană. Deși legislația este aceeași, transpunerea și infrastructura sunt dezvoltate la nivel local. Rămâne sub semnul întrebării cum va funcționa schema plăților instant. Citi încearcă să facă parte din discuții în toate țările.  În unele țări, se discută la nivelul autorităților, în altele, precum România, este un proiect voluntar.

Cum vedeți emergența sectorului de shared services?

Sectorul centrelor de servicii este unul foarte important pentru România, cu peste 130.000 de angajați în prezent pe plan local. Acest sector cunoaște o dinamică și o creștere accelerate. În esență, aceste structuri sprijină activitatea multinaționalelor prin centralizarea unor procese și activități într-o singură locație: pot fi procese de bază ce țin de activitatea de resurse umane, achiziții, semnare de contracte. Avem exemplul unei multinaționale, cu care, dacă semnezi un contract oriunde în lume, este procesat de o echipă din România. Citi își propune să sprijine această industrie să crească în continuare, venind în întâmpinarea nevoilor specifice ale acestor companii, precum cash management – procesare de plăți, tranzacții, conectivitate și vizibilitate asupra proceselor. Credem că acest sector oferă oportunități pentru România și pentru Citi. Este unul dintre sectoarele de interes pentru noi.  Atunci când discutăm cu companiile multinaționale, încercăm să promovăm România și să le încurajăm să aducă mai mult business aici pentru că este o situație win-win.   

Ce parere aveți despre evoluția economiei colaborative și despre factorii tehnologici disruptivi?

Ivan Vrhel: Oamenii spun că ceea ce s-a întâmplat în ultimii zece ani este noua revoluție industrială, o nouă paradigmă. Când am intrat la facultate, nu aveam e-mail. Am atins pentru prima dată un computer la 21 de ani. Fiul meu a atins computerul pentru prima dată la 21 de zile.

În ultimii doi ani, am creat același volum de date cu cel creat în întreaga istorie. Cred că trecem printr-o schimbare fundamentală și suntem la începutul transformării. Unele industrii au fost perturbate complet, iar altele, precum energia, nu au fost atât de afectate încă. În prezent, cea mai mare companie hotelieră nu are niciun activ – airbnb vinde cel mai mare număr de camere. Cea mai mare companie de taxi nu are nicio mașină. Piața încă există – oamenii stau la hotel și conduc mașini, dar lanțurile de ofertă s-au schimbat total, pe fondul dezvoltărilor tehnologice. Este o chestiune de timp ca tot mai multe industrii să fie perturbate. Trebuie să fim deschiși la schimbare, să o conștientizăm și să învățăm.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL