Update articol:
REACŢIE LA MĂSURILE DE SUPRATAXARE

Jianu (CNIPMMR): “Scăderea drastică a creditelor acordate IMM-urilor şi siguranţa energetică a României sunt efectele care ne îngrijorează”(vezi rezultatele sondajului)

CNIPMMR susţine că nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I” și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea “stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri.

 

Micii întreprinzători vor fi cei mai afectaţi de măsurile fiscal-bugetare stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din decembrie 2018, iar efectele negative se vor vedea în economie după primul trimestru 2019, a declarat, astăzi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu. “Modificarea Codului Fiscal trebuie făcută numai prin lege. Scăderea drastică a creditelor acordate IMM-urilor şi siguranţa energetică a României sunt efectele care ne îngrijorează, poate, cel mai mult. Cred că este rolul preşedintelui să ducă discuţia despre siguranţa energetică în CSAT. De altfel, toate măsurile cuprinse în Ordonanţă vor lovi în populaţie şi în IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile”, a spus Florin Jianu.

Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va avea, potrivit CNIPMMR,  efecte negative asupra mediului de afaceri: băncile vor transfera costurile către clienți, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor pentru companii (în special pentru microintreprinderi), vor scădea creditele nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economica. În condițiile în care inflația anuală este peste 3% (așa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% (pragul de referință care a intrat în vigoare), evoluția în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1pp (punct procentual) peste media inflației.

Microîntreprinderile vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanțare, deoarece ele au folosit la maxim potențialul creditului furnizor, dispun de cel mai puțin numerar și vor depinde de finanțarea bancară pentru continuarea activității, iar in contextul noilor reglementări fiscale o crestere a costului de finanțare pentru noile credite poate determina chiar intrarea în recesiune: insolvența multor companii mici.

Suprataxarea băncilor va avea efecte negative și asupra persoanelor fizice (accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație), conform CNIPMMR, deci și asupra consumului, dar și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei publice. Deja s-au propus efecte în acest sens, conform CNIPMMR, care explică: în data de 14.01.2019 s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62 % din volumul cerut de Ministerul Finanțelor Publice, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023, oferta băncilor fiind mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei, în schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34%, atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei). Pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele medii-lungi: la 10 ani cu 17 puncte bază la 4,745%

Taxa pe activele băncilor nu este, în alte ţări din UE, o metodă de acoperire a deficitului bugetar, potrivit CNIPMMR, ci un instrument de politică economică și de prevenire a riscurilor eventualelor crize, care a fost reglementata după lungi perioade de dezbatere publică și dupa analizarea impactului asupra mediului de afaceri:

– Franța, Germania și Suedia strâng banii de pe taxa pe activele bancare în fonduri cu care să intervină în cazul în care o bancă aflată în dificultate pune în pericol sistemul 

-Suedia: taxa de 0,036% pe activele bancare a fost introdusă după ce măsura a fost discutată inclusiv într-o sesiune specială a Grupului G20. Anual se strâng peste 250 de milioane de euro într-un fond de siguranţă pentru băncile în dificultate.

-Austria: taxează băncile în funcție de mărimea lor, cu 0,024 până la 0,029% pentru active mai mari de 300 de milioane de euro. După introducerea în 2011, a fost redusă.

– Marea Britanie: Taxa pe cifra de afaceri a fost introdusă în 2011; se folosește taxa pe cifra de afaceri pentru a descuraja apetitul pentru risc al băncilor, de pildă prin atragerea de depozite la dobânzi prea mari;

– Islanda are o taxă de 0,376% pe pasivele bancare care depășesc o anumită sumă

– Polonia: taxa este de 0,44% pe active și a fost impusă în 2016 in ciuda avertismentelor băncii centrale și ale agențiilor de rating;

– Ungaria – exemplul unic de introducere a taxei pe activele bancare pentru acoperirea deficitului bugetar, până la apariția taxei românești, avea și cea mai mare taxă: 0,53% din active, depășită în România (0,5%).

 

 

Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populației (se vor transfera costurile către clienți) și se va reduce volumul investițiilor, inclusiv diminuarea unor activități economice, în opinia CNIPMMR, care susţine: 

“Această suprataxă deja creează probleme societăţilor care produc energie pe bază de cărbune, astfel cum însuşi ministrul energiei, Domnul Anton Anton a recunoscut cu ocazia discuţiilor avute cu reprezentanţii minerilor grevişti de la CE Oltenia, că se va strădui să o elimine”.

Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populației (se vor transfera costurile către clienți, cresterea tarifelor catre utilizatorii finali, ceea ce va reducea numarul de abonamente Internet si/sau servicii telecomunicatii mobile, potrivit CNIPMMR. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fara acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi afectate, ceea ce va antrena frânarea creşterii economice viitoare a României, susţine CNIPMMR, menţionând: “De asemenea, va fi afectat mediul concurenţial, deoarece, în prezent, competiţia pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii este foarte intensă, marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori situându-se la o medie de 5%, iar uneori fiind negative (în anumiţi ani companiile înregistrează pierderi); dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi se vor închide, ceea ce va determina o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele şi impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizaţi şi un nou exod al personalului calificat către alte ţări ale Uniunii Europene.
Pot fi probleme și raportat la Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 care impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020