* Ruta de transport internațional transcaspică pornește din Asia de Sud-Est și China, trece prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și ajunge mai departe în țările europene

* Țara din Asia Centrală este bine plasată pentru a beneficia de Coridorul Mijlociu (TITR), o rețea de drumuri, căi ferate și rute maritime care a primit un nou impuls economic din cauza războiului din Ucraina.

* Kazahstanul va crește livrările de petrol prin TITR la 3 milioane de tone în doi ani și vrea să ajungă la 20 de milioane de tone în viitor

Kazahstanul, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia s-au angajat să dezvolte ruta de transport internațional transcaspic (TITR) pentru a îmbunătăți capacitățile comune de transport. Cunoscută și sub numele de Coridorul Mijlociu, ruta de transport este pregătită să redefinească comerțul eurasiatic, oferind o mai mare eficiență și echilibru geopolitic, potrivit Astana Times.

Coridorul Mijlociu conectează Asia de Sud-Est și China cu Europa. Acesta traversează Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia înainte de a ajunge în țările Uniunii Europene. În 2023, transportul de mărfuri de-a lungul TITR a depășit 2,76 milioane de tone, în creștere cu 86% față de 2022.

Traseul include 10 mii de kilometri de rețele de cale ferată, 10 porturi maritime, 70 de mii de unități material rulant. Potrivit părții kazahe, potențialul rutei este de 10 milioane de tone de marfă și până la 200 de mii de containere pe an.

Coridorul Mijlociu oferă o rută comercială mai rapidă și mai economică în comparație cu Coridorul de Nord, scurtând călătoria cu aproximativ 2 000 de kilometri.

• Ritmul de dezvoltare al Coridorului Mijlociu și investițiile au crescut în ultimii ani

Deși Coridorul Mijlociu s-a dezvoltat constant în ultimul deceniu, progresele s-au accelerat în ultimii doi-trei ani. Creșterea rapidă poate fi atribuită schimbărilor geopolitice, inclusiv schimbărilor rutelor comerciale tradiționale dintre cele mai mari două economii – China și Uniunea Europeană – cauzate în parte de problemele de navigație prin Canalul Suez.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, numărul de nave de containere care tranzitează Canalul Suez a scăzut cu 67% în 2023. Între timp, volumul schimburilor comerciale pe această rută a scăzut cu 43% în primele două luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Administrației Generale a Vămilor din China, turbulențele logistice au dus la scăderea exporturilor chineze cu 4,6%, la 3400 de miliarde de dolari, și a importurilor cu 5,5%, la 2 600 de miliarde de dolari în 2023.

• Kazahstanul intenționează să trimită 1,8 milioane de tone de petrol prin Marea Caspică către BTC

Kazahstanul subliniază în mod regulat importanța dezvoltării rutei de tranzit pentru petrolul kazah prin Marea Caspică și a infrastructurii rutei de transport internațional transcaspic sau a așa-numitului Coridor Mijlociu.

Începând din 2022, Kazahstanul, care transportă principalele volume de petrol prin teritoriul Federației Ruse prin intermediul oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), din cauza situației geopolitice dificile, se confruntă periodic cu probleme legate de pomparea petrolului prin CPC. Acest lucru a determinat Kazahstanul să trimită o parte din petrolul său prin cisterne la Baku începând din 2023 și apoi prin oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) către Europa. Nu este vorba despre volume mari de tranzit, potrivit Kazimform. Astfel, în 2023, au fost transportate aproximativ 1,4 milioane de tone; în 2024, potrivit experților, volumul ar putea ajunge la 1,7-1,8 milioane de tone.

Cu toate acestea, deja în 2025, prin acordul cu SOCAR, Kazahstanul poate trimite 2,2 milioane de tone prin Marea Caspică către BTC. Până în acest moment, s-ar putea ajunge, de asemenea, la o soluționare a problemei utilizării de către Kazahstan a oleoductului Baku-Supsa, care este nefuncțional din 2022, cu o capacitate de 5 milioane de tone/an. Acum se discută despre echilibrul dintre volume și politica tarifară. Kazahstanul și-a declarat disponibilitatea de a furniza aproximativ 3 milioane de tone din petrolul său pe an acestui oleoduct, care merge până în portul Georgia din Marea Neagră.

Astfel, în total, cu posibila coordonare a tuturor aspectelor comerciale, Kazahstanul poate trimite peste 5 milioane de tone de petrol pe an prin Baku începând cu 2025 (pentru comparație, peste 50 de milioane de tone de petrol kazah pe an sunt transportate prin CPC), iar din punct de vedere tehnic este puțin probabil să depășească semnificativ acest indicator.

• Ministrul kazah al Energiei: Kazahstanul ia în considerare posibilitatea creșterii transportului de petrol prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan la 20 de milioane de tone pe an

Kazahstanul ia în considerare posibilitatea creșterii transportului de petrol prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan de la actualele 1,5 milioane de tone la 20 de milioane de tone pe an, a declarat ministrul kazah al Energiei, Almassadam Satkaliyev, transmite agenția de știri Kazinform. Ministerul Energiei din Kazahstan, Compania Națională KazMunayGas și alte părți implicate discută despre dezvoltarea unor rute suplimentare de transport petrolier din cauza creșterii producției de țiței și lansarea de noi proiecte offshore care să pună în evidență Ruta Internațională de Transport Transcaspică.

Ministrul a spus că Baku-Tbilisi-Ceyhan este una dintre rutele promițătoare, deoarece partenerii Kazahstanului și Azerbaidjanului își manifestă interes în dezvoltarea și creșterea sistematică a livrărilor de petrol din Kazahstan prin conductă.

• UE schițează planuri pentru investiții de 10 miliarde EUR pe ruta transcaspică

Pentru a sprijini dezvoltarea unor rute comerciale alternative eficiente între Europa și Asia, UE a anunțat o investiție de 10 miliarde de euro (11,1 miliarde de dolari) pentru consolidarea Coridorului Mijlociu la începutul anului 2024. UE va adăuga, eventual, 18,5 miliarde de euro (20 de miliarde de dolari SUA) în a doua etapă de investiții pentru a se asigura că drumurile, căile ferate și porturile maritime Aktau și Kuryk pot furniza servicii de transport inteligente, sigure și rapide din China în Europa.

În luna noiembrie, un purtător de cuvânt al UE a declarat pentru Trend că UE va continua să ofere sprijin pentru dezvoltarea rutei de transport internațional transcaspic – Coridorul Mijlociu.

„În ianuarie 2024, UE a găzduit Global Gateway Investors Forum for EU-Central Asia Transport Connectivity, care a reunit aproximativ 600 de reprezentanți ai guvernului și ai sectorului privat din Asia Centrală, statele membre ale UE și alte țări situate de-a lungul coridorului”, a declarat purtătorul de cuvânt. Forumul a inclus, de asemenea, instituții financiare internaționale și o gamă variată de parteneri globali. Un rezultat-cheie a fost lansarea, în iunie 2024, a unei platforme de coordonare pentru coridorul de transport transcaspic, stabilită la Astana și la nivel ministerial în Turkmenistan, la 3 octombrie.

Prezidată de UE, platforma „reunește ministerele relevante din țările situate de-a lungul coridorului, precum și instituțiile financiare internaționale și alte părți interesate cheie”, cu scopul de „a monitoriza progresele, a facilita investițiile și a consolida cooperarea”, a explicat purtătorul de cuvânt al UE.

 * Kazahstanul a solicitat sprijinul Germaniei pentru ruta de transport transcaspică

Ruta Transcaspică de Transport Internațional  a fost în centrul atenției în septembrie, la reuniunea șefilor de stat din Asia Centrală și a cancelarului federal al Germaniei, Olaf Scholz.

Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev  a subliniat potențialul Coridorului Mijlociu în stimularea creșterii economice. El și-a exprimat optimismul că Germania va contribui la integrarea TITR în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și în strategia Global Gateway. Președintele Tokayev a subliniat că modernizarea și digitalizarea porturilor de la Marea Caspică și construirea de noi terminale de marfă ar deschide oportunități substanțiale de investiții.

„Integrarea în continuare a sistemelor de transport și logistică din Asia Centrală și Europa rămâne o sarcină urgentă”, a spus Tokayev, subliniind necesitatea unei cooperări mai strânse între cele două regiuni.

El a salutat decizia partenerilor europeni de a aloca 10 miliarde de euro (11,1 miliarde de dolari) prin programul Global Gateway pentru a sprijini dezvoltarea Coridorului Mijlociu.

„Ne bazăm pe asistența Germaniei în conectarea acestei rute la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și la Global Gateway”, a spus Tokayev.