-
„România poate deveni un exportator regional de energie verde, dacă investițiile în rețele țin pasul cu dezvoltarea regenerabilelor”
-
„Investitorii pot gestiona riscurile comerciale, dar au nevoie de un cadru legislativ stabil și predictibil”
Aderarea României la OCDE ar transmite investitorilor un semnal puternic de stabilitate și ar putea reduce costul finanțării proiectelor de energie regenerabilă cu 100-150 de puncte de bază, susține Lăcrămioara Diaconu Pințea, Country Manager OX2 România. Într-un interviu acordat Financial Intelligence, aceasta explică de ce predictibilitatea legislativă, dezvoltarea rețelelor și mecanisme precum CfD sunt esențiale pentru ca România să valorifice potențialul de a deveni unul dintre liderii regionali ai tranziției energetice.
-
Interviu cu Lăcrămioara Diaconu Pințea, Country Manager pentru OX2 România
Compania OX2 estimează că va ajunge la aproape 2 GW în România până la finalul anului. Care sunt proiectele pe care pariați cel mai mult și ce decizie majoră de investiții urmează în 2026?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: România este una dintre piețele în care OX2 are un pipeline foarte solid, iar obiectivul nostru este să continuăm dezvoltarea accelerată, dar disciplinată. Ne uităm în special la proiectele care pot ajunge în etapa ready-to-build și cu o soluție buna de racordare și care pot fi echipate cu contracte de vânzare a electricității pe termen lung.
În 2026, deciziile majore de investiții vor fi legate de proiectele care sunt gata de a intra în construcție, în funcție de maturitatea lor tehnică, comercială și de contextul pieței. Pentru noi, dezvoltarea responsabilă înseamnă să investim în proiecte care pot fi livrate la timp și care creează valoare pe termen lung.
România a devenit una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din grupul OX2. Ce are România în plus față de Polonia, Italia sau alte piețe unde activați?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: România beneficiază de o combinație foarte atractivă de resurse naturale, nevoie ridicată de capacități noi de producție și un interes tot mai mare din partea investitorilor. În același timp, piața este încă într-o etapă în care există oportunități importante de dezvoltare, în special în energia eoliană, unde deja am demonstrat cu cele două proiecte aflate în construcție.
Nu aș spune că România este “mai bună” decât alte piețe mature precum Polonia sau Italia, ci că se află într-un moment favorabil. Dacă vom continua să îmbunătățim predictibilitatea și infrastructura, România poate deveni una dintre cele mai importante piețe de energie regenerabilă din regiune.
Ați spus că aderarea României la OCDE ar putea reduce costul finanțării și ar atrage investitori care astăzi stau în expectativă. Cât de mare ar putea fi această reducere în termeni concreți?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Este foarte dificil să vorbim despre o cifră universal valabilă, pentru că fiecare proiect are o structură diferită de finanțare.
Însă aderarea la OCDE transmite un semnal foarte puternic privind stabilitatea instituțională și predictibilitatea economică. Chiar și o reducere modestă a costului capitalului poate îmbunătăți semnificativ economia unui proiect de infrastructură și poate face România mai competitivă în atragerea investițiilor internaționale. Dacă ar fi să dau o cifră, circa 100-150 basis points.
Există proiecte pe care OX2 le-ar accelera imediat după aderarea României la OCDE?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Nu aș lega accelerarea proiectelor exclusiv de aderarea la OCDE, viteza de accelerare ar fi mai mare cu siguranță. Pentru noi contează întregul ecosistem: disponibilitatea rețelei, procesul de autorizare, cadrul de reglementare, accesul la finanțare și existența unor contracte comerciale solide.
Totuși, o percepție de risc mai redusă ar putea accelera deciziile investiționale pentru proiectele mari și pentru soluțiile integrate care combină eolianul, solarul și stocarea.
Cât costă astăzi „prima de risc România” comparativ cu alte piețe europene?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Nu există o valoare unică, deoarece depinde foarte mult de proiect și de investitor.
În general însă, România concurează pentru același capital cu piețe unde predictibilitatea este percepută ca fiind mai ridicată. Această diferență se reflectă în costul finanțării și în randamentele pe care investitorii le solicită pentru a investi aici. E legată direct de întrebarea 3, costul de finanțare reflectă riscul mai mare sau mai mic de a investi într-o țară și deci răspunsul e același.
Ați afirmat că una dintre cele mai mari probleme nu este lipsa proiectelor, ci conectarea lor la rețea. Care este astăzi cel mai mare obstacol: costul racordării sau timpul de așteptare?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Astăzi, principala provocare este predictibilitatea procesului de racordare și timpul necesar.
Costurile sunt importante și pot fi integrate în modelul financiar al proiectului, însă incertitudinea privind calendarul și disponibilitatea capacității de racordare este mult mai dificil de gestionat pentru orice investitor. Ambele trebuie să fie într-o zonă bună de cifre. Cu un cost mare și timp de așteptare mic e posibil să nu faci proiectul. Cu un cost mic dar așteptare mare, e o șansă să îl faci, dar depinde concurența între toate proiectele din portofoliu.
Cum apreciați modificările recente ale ANRE la Regulamentele de racordare și licențiere care pun capăt proiectelor care blochează rețeaua? Este utilă creșterea garanției financiare la 20% din tariful de racordare?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Considerăm că direcția este una corectă. Piața are nevoie ca proiectele speculative să nu mai ocupe capacitate în rețea în detrimentul celor care sunt pregătite să fie construite.
Creșterea garanției financiare poate reprezenta un instrument eficient pentru filtrarea proiectelor, cu condiția ca regulile să fie aplicate transparent și predictibil și să nu creeze bariere inutile chiar și pentru dezvoltatorii serioși.
Primele licitații CfD au generat un interes ridicat. Cum evaluați rezultatele acestora și ce impact vor avea asupra pieței energiei?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Primele licitații CfD reprezintă un pas foarte important pentru piața românească. Ele demonstrează că există interes investițional și că România poate crea mecanisme capabile să reducă riscul investițiilor.
CfD-urile vor accelera dezvoltarea de noi capacități, însă ele trebuie completate de investiții în rețele, stocare și de dezvoltarea pieței de contracte bilaterale pe termen lung.
OX2 a semnat acorduri importante cu Apple și Ahold Delhaize. Ce caută astăzi marile corporații atunci când cumpără energie verde din România?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Companiile globale nu mai caută doar energie regenerabilă, ci caută parteneri de încredere și proiecte care generează un impact real.
Ele urmăresc predictibilitatea prețului, trasabilitatea energiei, suplimentaritatea proiectelor și capacitatea dezvoltatorului de a livra pe termen lung. Toate acestea devin elemente esențiale în strategiile lor de decarbonizare.
Ați menționat că hyperscalerii precum Google, Microsoft sau Apple influențează deja dezvoltarea produselor energetice. Cum schimbă acești clienți piața europeană a energiei?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Acești consumatori au schimbat deja modul în care este gândită piața energiei. Ei solicită volume foarte mari, contracte pe termen lung și soluții care să ofere un profil de livrare cât mai stabil. Acest lucru accelerează dezvoltarea proiectelor hibride și a investițiilor în flexibilitate și stocare.
România nu este încă pe harta marilor investiții în centre de date. Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a atrage aceste investiții?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Investitorii analizează trei elemente esențiale: disponibilitatea si pretul energiei curate, infrastructura de transport și distribuție și predictibilitatea proceselor administrative.
Dacă România reușește să ofere aceste condiții, are toate șansele să atragă investiții importante în centre de date și în industriile cu consum ridicat de energie.
Vorbiți tot mai des despre combinația dintre eolian, solar și baterii. Credeți că viitorul aparține proiectelor hibride și nu tehnologiilor individuale?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Cred că viitorul aparține soluțiilor integrate.
Fiecare tehnologie are propriile avantaje, însă valoarea maximă apare atunci când acestea sunt combinate inteligent. Proiectele hibride pot oferi o producție mai echilibrată și pot răspunde mai bine nevoilor sistemului energetic.
Ce model economic vedeți pentru stocare în România: arbitraj de preț, servicii de sistem sau integrarea cu regenerabilele?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Cel mai probabil, toate aceste modele vor coexista.
Pe termen lung, cred că cea mai mare valoare va proveni din integrarea bateriilor cu proiectele regenerabile, deoarece acestea contribuie la reducerea dezechilibrelor și la utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente.
Cum putem crește capacitatea României pentru stocaj/baterii?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Este nevoie de un cadru de reglementare stabil, mecanisme de piață care să remunereze flexibilitatea pe termen lung – licitații capacitate, CfD etc – și investiții continue în infrastructură.
Stocarea trebuie privită ca o componentă esențială a sistemului energetic, nu doar ca o tehnologie complementară regenerabilelor.
Ați spus că predictibilitatea este cel mai important factor pentru investitori. Care este cea mai mare sursă de impredictibilitate în România în acest moment?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Cea mai mare provocare este schimbarea frecventă a regulilor sau lipsa de claritate privind aplicarea lor.
Investitorii pot gestiona riscurile comerciale sau tehnologice, însă au nevoie de un cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil pentru a lua decizii de investiții pe termen lung.
Care este cel mai mare risc pentru investitorii în energie regenerabilă din România în următorii trei ani?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: Principalul risc este ca ritmul dezvoltării infrastructurii și al proceselor administrative să nu țină pasul cu ritmul investițiilor.
România are resurse, proiecte și interes din partea investitorilor. Provocarea este să transformăm acest potențial în capacități de producție puse efectiv în funcțiune.
Considerați că, în 2030, România va fi exportator net de energie verde sau va continua să importe în perioadele de consum ridicat?
Lăcrămioara Diaconu Pințea: România are toate premisele pentru a deveni un jucător regional important și un exportator de energie verde.
Însă acest obiectiv depinde de investițiile în noi capacități de producție, în rețele, în stocare și în interconectări. Dacă vom continua în acest ritm și vom menține un cadru predictibil pentru investiții, cred că România poate avea un rol mult mai important în securitatea energetică a regiunii până în 2030.
| Știri BVB