Companiile trebuie să identifice din timp primele semne de vulnerabilitate financiară și să introducă mecanisme de predictibilitate, pentru a evita situațiile în care dificultățile ajung să necesite proceduri formale de restructurare, a declarat Laura Mihai, CEO TrustWin Advisory, în cadrul Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.
Potrivit acesteia, anul 2026 a adus numeroase provocări pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru companii de mari dimensiuni, care au ajuns în situații de vulnerabilitate financiară severă.
„N-ar trebui să lăsăm ca acest distress să devină un modus vivendi”, a avertizat Laura Mihai.
Ea a subliniat că, în actualul context economic, marcat de ajustări fiscale, inflație ridicată, volatilitate și costuri încă mari de finanțare, companiile trebuie să acorde o atenție sporită anticipării riscurilor.
„Trebuie să vorbim de predictibilitate, ca să nu ajungem să vorbim de distress. Trebuie să introducem și să construim predictibilitate la nivelul companiilor antreprenoriale, indiferent de dimensiunea lor”, a declarat CEO-ul TrustWin Advisory.
O companie profitabilă poate avea probleme de lichiditate
Laura Mihai a explicat că dificultatea financiară nu trebuie asociată exclusiv cu insolvența sau cu procedurile complexe de restructurare, întrucât problemele pot apărea mult mai devreme.
„Există această tendință de a asocia cu proceduri judiciare sau de a asocia cu metode complexe de restructurare, însă, în fapt, dificultatea unei companii poate să apară cu mult înainte să ajungă într-o astfel de situație”, a afirmat aceasta.
Un exemplu este cel al unei companii care înregistrează profit, dar se confruntă cu probleme de lichiditate.
„Putem să vorbim de o companie care este extrem de profitabilă la nivel de P&L, dar care are anumite probleme pe zona de lichiditate. Este în dificultate? Poate că da, într-un stadiu de dificultate incipientă”, a explicat Laura Mihai.
Potrivit acesteia, identificarea și gestionarea timpurie a vulnerabilităților pot menține situația financiară într-o zonă controlabilă.
O altă situație este cea a companiilor care înregistrează o creștere organică, dar nu dispun de resursele financiare necesare pentru a o susține.
„Putem să avem, de exemplu, o companie care funcționează pe o piață care îi permite o creștere organică, deci, din punct de vedere operațional, compania să fie performantă, dar zona financiară să nu fie cea care să poată să țină pasul și să asigure backup-ul necesar pentru această creștere organică”, a spus reprezentanta TrustWin Advisory.
În asemenea cazuri, problema poate fi reprezentată de deficitul de capital de lucru.
La polul opus, se află companiile care activează pe piețe în contracție, unde dificultățile pot indica vulnerabilități ale modelului de afaceri.
Trei etape ale dificultății financiare și soluțiile disponibile companiilor
Laura Mihai a prezentat mai multe niveluri de dificultate financiară, subliniind că soluțiile disponibile depind de momentul în care sunt identificate problemele.
Prima etapă este cea a vulnerabilității incipiente, când apar dezechilibre financiare, dar compania își păstrează stabilitatea și capacitatea de negociere.
În această situație, antreprenorii pot discuta cu partenerii financiari despre suplimentarea finanțării sau constituirea unei rezerve de lichiditate pentru acoperirea decalajelor dintre încasările de la clienți și plățile către furnizori.
„Apar primele dezechilibre de natură financiară, dar încă compania se află într-o situație financiară stabilă și atunci are toate mecanismele necesare să poată să gestioneze și să negocieze cu partenerii financiari”, a explicat aceasta.
A doua etapă este dificultatea incipientă propriu-zisă, când presiunile financiare încep să afecteze modelul de afaceri, iar opțiunile de finanțare se restrâng.
În acest caz, pot deveni necesare măsuri de redresare operațională, însoțite de măsuri de redresare financiară.
Cea de-a treia etapă este dificultatea severă, când alternativele se reduc considerabil și pot deveni necesare proceduri formale de restructurare.
Potrivit Laurei Mihai, principala provocare pentru antreprenori este să recunoască primele semnale de deteriorare a situației financiare, înainte ca acestea să limiteze opțiunile de redresare.
Lipsa lichidităților nu se vede întotdeauna în profit, ci în cash-flow
CEO-ul TrustWin Advisory a atras atenția asupra diferenței dintre profitabilitatea contabilă și disponibilitățile bănești ale unei companii.
„Principala problemă pe care mediul antreprenorial o are în momentul de față este să identifice momentul în care încep să apară primele semne de dificultate”, a declarat Laura Mihai.
Ea a explicat că o companie poate înregistra vânzări și profit, dar să întâmpine dificultăți în transformarea veniturilor în încasări efective.
„Lipsa de lichiditate nu o vezi la nivel de P&L, ci o identifici la nivel de cash-flow”, a precizat aceasta.
Întârzierile la încasare pot determina companiile să se bazeze tot mai mult pe creditul furnizor sau să amâne plățile către partenerii comerciali.
„Compania poate să vândă în piață, dar să transforme în cash foarte greu această vânzare”, a explicat Laura Mihai.
Potrivit acesteia, utilizarea prelungită a creditului furnizor poate afecta marja operațională, în timp ce întârzierile la plată pot deteriora relațiile cu partenerii care susțin activitatea companiei.
Companiile au nevoie de scenarii alternative și sisteme de avertizare timpurie
Laura Mihai consideră că instrumentele de anticipare a riscurilor trebuie să devină parte a managementului financiar curent, în special într-un mediu economic volatil.
Printre acestea se numără prognozele dinamice de cash-flow, scenariile financiare alternative și sistemele de avertizare timpurie (early warning).
„Nu poți să construiești un buget și, în momentul în care traversezi un mediu economic atât de volatil, și să ai pretenția ca piața să ți-l valideze. Deci trebuie să lucrezi cu variabile, trebuie să lucrezi cu sisteme de early warning”, a declarat aceasta.
Totuși, simpla existență a unor indicatori de avertizare nu este suficientă.
Potrivit reprezentantei TrustWin Advisory, companiile trebuie să stabilească praguri concrete care declanșează alerte și să desemneze persoane sau funcții responsabile pentru măsurile care trebuie luate.
În lipsa acestor mecanisme, sistemele de avertizare riscă să producă doar informații, fără să determine acțiuni de corecție.
Un mesaj central al intervenției a vizat relația dintre companiile aflate în dificultate și partenerii lor financiari.
Laura Mihai a subliniat că o companie care își cunoaște vulnerabilitățile, dispune de scenarii financiare coerente și poate prezenta un plan credibil are șanse mai bune să negocieze soluții de finanțare înainte ca problemele de lichiditate să se agraveze.
| Știri BVB