Update articol:
PROTESTE DE PESTE 14 ZILE LA AMBASADA ROMÂNIEI DE LA LONDRA

Laurențiu Pîrvu: “Ce educaţie financiară? Poţi să ai 10.000 de facultăți de finanțe- bănci, dacă băncile măresc unilateral dobânzile” (video protest Londra)

  • “Cei de la banca m-au si avertizat: degeaba încercați in instantă, suntem în România, acceptați ce vă dăm noi că altfel poate fi şi mai rau. Şi a fost!”

 

Laurențiu Pîrvu protestează de peste 14 zile în faţa Ambasadei României de la Londra, acuzând abuzuri din partea judecătorilor și angajaților băncilor din România.
Acesta a fost un corporatist de top, făcând parte din echipa de privatizare a rafinăriei Petromidia, după achiziția acesteia de către Rompetrol. Împreună cu soţia sa, la rândul său lucrând într-un mediu corporatist, Laurențiu Pîrvu a contractat două credite, în 2007 și 2008, unul în euro și celălalt în franci elvețieni, de la Banca Românească.
Ulterior, Laurențiu Pârvu a ajuns director general al Vulcan SA, deținută de omul de afaceri Ovidiu Tender, după care a lucrat la AVAS, Director General și Președinte CA al unei societăți aparținând acesteia.
Având în vedere CV-ul acestuia, nu se poate spune că nu are educaţie financiară pentru a înţelege ce înseamnă un contract de credit şi clauzele din document. Laurenţiu Pîrvu spune: “Problema este că nu de la educaţie financiară se trage. Poţi să ai 10.000 de facultăți de finanțe- bănci, dacă banca nu scrie în contract la CHF marja și după 1 an o introduce în costul creditului (în calculul dobânzii), iar la euro dupa 4 ani, la apariția OUG 50, scoate costurile ascunse din dobânda variabilă și le adaugă în marja, modificând astfel valoarea de la semnare, de la 4,86% la 7,225% şi nu spune nimic despre asta 4 ani”.
În 2014, Laurențiu Pîrvu a constatat că rata la creditul în CHF se dublase, iar rata la creditul în euro crescuse cu 300 de Euro/ lună, fără explicaţii din partea băncii.
Efectiv, a realizat ca ratele au o valoare prea mare. Nu exista în contract altă clauză în afară de variaţia euribor sau linie care să permită majorarea la o asemenea valoare a ratei, mai spune Laurenţiu Pîrvu, adăugând: “Unul din apartamente a fost executat fără o decizie definitivă pe clauze abuzive a contractului şi în urma nerespectării deciziei CCR. Abia acum în ianuarie se judeca recursul pentru clauze abuzive la euro, iar imobilul a fost vandut din 2016”. De asemenea, acesta spune că a câștigat procesul privind clauzele abuzive, în primă instanță, la judecătorie, dar banca a făcut apel, iar instanța superioară a admis apelul. Între timp, Laurențiu Pîrvu s-a îmbolnăvit. A făcut o depresie profundă pentru care prima instanță i-a acordat și despăgubiri, dar instanța superioară i-a anulat și despăgubirile.
În urmă cu 3 ani a decis să părăsească România și a luat-o de la zero în Londra unde speră să primească cetățenia britanică.Domnia sa ne-a povestit într-un interiviu problemele sale din România.

Reporter: De ce ați decis să protestati în fața sediului Ambasadei României la Londra? De câte zile protestati?
Laurenţiu Pîrvu: M-am decis să protestez în fața Ambasadei României din Londra pentru că, dat fiind faptul că locuiesc de 3 ani în acest oraș, nu mă pot adresa altcuiva care poate să fie interfață între mine și alte instituții ale statului din România.
Așadar Ambasada este singura care poate întreba CSM sau Parchetul despre problemele pe care eu, cetățean de origine română, cu cetățenie română și domiciliu în străinătate, le am, date fiind reclamațiile făcute și rămase fără răspuns despre abuzurile la care am fost supus de judecătorii și angajații băncilor din România! Protestez de 14 zile și voi continua. Am deja aprobare pentru un număr mai mare de manifestanți pentru sâmbătă, ora 14.

Reporter: Cât timp aveți de gând să protestati?
Laurenţiu Pîrvu: Am de gând să protestez până când voi primi răspuns la plângerile mele adresate CSM și până când vom afla cu toții un răpuns la întrebarile: De ce a fost necesară convocarea judecătorilor de către BNR la Sinaia și care au fost subiectele discuțiilor de acolo (n.r. periodic, BNR organizează seminarii la Sinaia pentru judecători)? De ce practica judiciară s-a format, de la acea întâlnire, numai în favoarea băncilor? Și în urma articolului dvs de astăzi (n.r. ieri) cu privire la preluarea BROM de către EXIMBANK se mai naște o întrebare: pentru a-și proteja investiția într-o bancă care a comis abuzuri și falsuri, statul român folosește justiția?

Reporter: V-au chemat reprezentanții Ambasadei României la discuții?
Laurenţiu Pîrvu: Nu am fost chemat de nimeni. Pentru ambasada României, eu nu exist ! Au fost alertate serviciile de securitate ale celorlalte ambasade din zonă, au venit să mă întrebe cine sunt și de ce protestez, dar din partea ambasadei României… Am contactat și pe Facebook ambasada. Le-am spus de ce sunt acolo și ca răspuns mai m-au întrebat o dată: Cu ce va putem ajuta.
Le-am mai explicat o dată acum o săptămână și de atunci…. cred că încă mai citesc întrebarea.

Reporter: Care au fost motivele pentru care ați plecat din România? Câte credite ați luat și în ce moneda? De la ce bănci?
Laurenţiu Pîrvu: Am plecat din țară pentru că nu am mai putut rezista abuzurilor. Când vezi că tot ce câștigi în prima instanţă, unde judecătorii tineri sunt extrem de corecți, ajungi în apel și recurs pe mâna celor de la Tribunalul Bucureşti sau Curtea de Apel Bucureşti, instruiţii de la Sinaia, care îți distrug muncă de o viață.
În anul 2007 respectiv 2008 am contractat două credite la Banca Românească, primul în CHF și al doilea în euro. Creditul în CHF este unul ipotecar și cel în euro de nevoi personale cu ipotecă.
Până în anul 2014 am plătit ratele așa cum mi-au fost transmise de Bancă. La un moment dat am mi-am dat seama că ceva este în neregulă și am cerut băncii să îmi dea situația exactă a formării creditului meu.
Am observat cu stupoare că, la contractul în CHF, mi-au introdus încă din 2008, după primul an de contract, în formarea dobânzii, o marjă de 3,25%, marjă ce a dus la creșterea ratei lunare cu 300 CHF.
În contractul în euro, mi-au mărit marja de la 4,5% la 7,225%, ceea ce a condus la creșterea ratei lunare cu 300 euro.
Am făcut nenumărate adrese către bancă și ANPC și am primit la finele anului 2014 o adresă în care banca spunea că ne rambursează sumele percepute abuziv cu titlu de dobândă, dar să semnăm cu aceasta un act adițional.
Am refuzat acest lucru spunând că nu mi s-a mărit rata prin act adițional și prin urmare nu văd de ce să facem unul acum.
Am cerut doar respectarea termenilor contractului.
În timp ce negociam cu banca şi îmi promiteau că-mi vor returna banii, mă puneau să semnez acest act adițional și să imi dea doar cât voiau ei, după o modalitate de calcul pe care nu o comunicau. Mai mult decât atât, în toată această perioadă a lor de gândire, de analiză, eu urma să plătesc ratele tot majorate. Normal că nu am vrut sa semnez, ei nu au vrut să îmi dea banii și așteptarea mea s-a sfârşit cu executarea silită. Aşa, ca răsplată !
M-au şi avertizat: degeaba încercați în instanţă, suntem în România, acceptați ce vă dăm noi că altfel poate fi şi mai rau. Şi a fost.
Eu nu am reclamat altceva decât să se respecte clauzele contractului agreat la semnare. Şi asta coroborat cu faptul că marja nu poate fi modificată decât în sens descrescător, altă modificare fiind acceptată numai prin lege specială, nici nu trebuia mult analizat de instanţe.

Banca a purces apoi la executarea silită a celor două imobile garantate.
Prima contestație la executare a fost admisă și astfel Banca nu a putut pune mâna pe unul din apartamente.
Cu toate că mecanismul de creștere abuzivă a dobânzii era același, în contracte nu diferă decât moneda, cealaltă instantă a respins contestația la executare și banca a vândut la licitaţie celălalt apartament, cel în care și locuiam.

Reporter: Ați acționat în justiție banca/băncile pentru creditele acordate? Cum considerați că au fost deciziile instanței?

Laurenţiu Pîrvu: Am avut nenumărate procese cu banca. Același mecanism de mărire abuzivă a marjei în ambele contracte, de la marja 0 la 3,25% la contractul în CHF și majorare de la 4,85% la 7,225% la contractul în Euro.

Unul din dosare (la CHF) l-am câștigat definitiv, celălalt la Euro, l-am câștigat în primă instanță și în Apel, la TB, stupoare: judecătoarea a judecat o dobândă variabilă a băncii și a admis apelul acesteia, în condiţiile în care subiectul a fost majorarea de marjă.
Avem recurs în 31 ianuarie, dar speranțe…. cine știe ce se mai inventează… Și nu este prima data.
Acum 4 ani ne-a fost executat silit primul apartament, la creditul în euro. Instanța de fond și de Apel, în dosarul având ca obiect executarea silită, răspund la faptul că am invocat decizia 895 a CCR cu privire la neconstituționalitatea art 666 CPC că nu se aplică decât în cazul contestațiilor la executare.
E noaptea minții, acela era obiectul dosarului!
Am făcut plângere la CSM, dat fiind faptul că prima instanța nu văzuse că decizia CCR fusese publicată în MO și ea îmi respingea acțiunea pe motiv că aceasta nu fusese publicată, în martie anul acesta, și nici până astăzi nu am primit un răspuns.
Vreau să știu tot de la CSM, am depus plângere în aprilie, cum de o judecătoare la o secție specializată în litigii bancare nu poate face diferența dintre marjă și dobânda variabilă.

Apartamentul mi-a fost vândut acum 4 ani. Ce credeți? După ce că mi-a fost subevaluat și vândut la preț de nimic , m-au mai scos şi dator 25.000 euro.

Am apelat la darea în plată pentru stingerea acestei datorii.

Prima instanță a acceptat, Tribunalul Bucureşti a respins și a acceptat apelul Băncii. Dacă nici după ce suntem aruncați în stradă nu suntem lăsăți in pace și vor să le mai platim rate, cum credeți că mai putem trăi în România?

Darea în plata a ajuns, dat fiind practica judiciară negativă creată de judecători, fără nici un efect. În plus acea impreviziunea este interpretată halucinant de instanțe. De exemplu instanța din Brașov a considerat că îmbolnăvirea și amputarea piciorului nu reprezintă impreviziune.

Poate că banca are plăcerea să mă arunce mereu în stradă.

Acum la a două executare silită, pentru a două casă, au depus la dosar documente cu semnătura mea și a soției falsificate, iar instanța nu a binevoit să anunte Parchetul cu toate că noi am reclamat asta. Nu a luat în considerare nici prescripția dreptului de a solicita executarea silită  (trecuseră mai mult de 4 aninde la ultima plata voluntară), nici faptul că aveam o hotărâre judecătorească care spunea că banca nu ne returnase toți banii care ni se cuveneau în urma câștigării dosarului privind creșterea abuzivă a marjei la CHF.

Reporter: Ați sesizat ANPC sau alte organe ale statului cu privire la neregulile din contractele dvs?
Laurenţiu Pîrvu: Am sesizat ANPC. Nu vreau să comentez… 1 sau 2 oameni capabili, restul…. Dar ce să facă și ANPC… ei au mai câștigat câte ceva în justiție dar când eu invoc ceea ce a câștigat ANPC, eu pierd.
Vă dau următorul exemplu: şi eu și ANPC am avut în fața instanței formula de calcul a dobânzii Băncii Românești. Ei la Constanţa, eu la București. Amândoi am câștigat la judecătorie, unde judecătorii au spus că formula e abuzivă și Banca a produs prejudicii consumatorului. Mai apoi, în apel, decizia a rămas neschimbată la Constanţa, dar la București instanța, respectiv Tribunalul Bucureşti, îmi spune că formula nu e abuzivă și că prejudiciul a fost doar de 200 euro, nesemnificativ.

 

Publicată de Laurentiu Pirvu pe Luni, 16 decembrie 2019

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (21/09/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 14-18.09.2020

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (18/09/2020)

Aprobare Tribunal - fuziune prin absorbtie a companiilor de servicii energetice

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (18/09/2020)

Contract de imprumut cu Gocab Software

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (18/09/2020)

Convocare AGOA - 23 (26) octombrie 2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (18/09/2020)

Comunicat referitor la AGOA din 12.10.2020