Regulile clare care stabilesc independența BNR și a altor instituții de reglementare și supraveghere trebuie prezervate, iar regulile clare, bazate pe principii corecte, trebuie aplicate în stabilirea impozitelor și a cheltuielilor bugetului de stat, consideră Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
Lucian Croitoru, a scris: “Am citit astăzi o serie de afirmații despre reforme în domeniul cheltuielilor publice care mi-au creat dubii…despre ce se înțelege prin reforme.
Să luam de exemplu afirmația că în toate instituțiile subordonate parlamentului sunt bunuri și active ale României a căror administrare trebuie să respecte „aceleași reguli ca în restul instituțiilor bugetare” (citat după g4media). Să ne referim, prin prisma acestei idei, la BNR.
BNR are prin lege dreptul să intervină prin mijloace pe care nimeni din România sau de oriunde altundeva nu are dreptul să i le indice, dacă respectivele decizii nu încalcă legea. Așa se conduc operațiunile monetare pentru atingerea țintei de inflație. Dacă ar trebui să respecte aceleași reguli ca în restul instituțiilor bugetare s-ar putea ca toată treaba să fie un fiasco. Mâine, poimâne, BNR ar avea indicația ce să facă și ce să nu facă, ceea ce ar echivala cu lipsa independenței atât de necesare.
Să mai luăm un exemplu: „nu mai merge cu optimizarea fiscală”. Ba va merge! De ce? Pentru că, în mod necesar, toți suntem ignoranți referitor la totalitatea consecințelor neintenționate ale deciziilor noastre sau ale regulilor adoptate. În mod necesar, rezultă de aici că vor exista întotdeauna consecințe neintenționate ale reglementărilor care vor putea fi exploatate pentru optimizare fiscală.
Eu sugerasem ca reforma cheltuielilor publice să se facă urmând principii generale corecte și, de aceea, necontradictorii între ele. Din ce am văzut din presă referitor la „reforma cheltuielilor” s-a utilizat cuvântul principii, dar e clar că nu se știe care sunt acelea.
Nu întâmplător, eu am scris explicit că reformele trebuie să se limiteze la sfera bugetară. Amestecul cu sfera instituțiilor specializate, autofinanțate, nu poate duce decât la distorsiuni grave, care vor impacta negativ țintirea inflației, reglementarea normală a piețelor. În final, acest amestec nu va duce la nimic bun.
Nu trebuie amestecate domeniile.
În sectorul companiilor de stat, ele trebuie să aibă posibilitatea de a opera în condiții comerciale. Ele trebuie conduse după principii comerciale, care nu sunt identice cu cele aplicabile în sfera bugetară.
La instituțiile care reglementează și/sau supraveghează piețe financiare, pe care societatea a fost nevoită să le scoată de sub controlul guvernului, pentru că altfel produceau inflație galopantă sau produceau distorsiuni grave în alocarea resurselor, principiile sunt diferite de cele din sfera bugetară. Toate au ca premisă independența față de sfera politicului. Pentru toate aceste instituții trebuie să existe reguli generale, echivalente cu cele din alte țări dezvoltate, care să le permită să funcționeze bine.
În sectorul bugetar, este diferit. Acest sector este destinat să reflecte voința politică, dar urmând principii care să asigure sustenabilitatea sectorului, deoarece fiind un sector ce utilizează 30-40 la sută din PIB, orice destabilizare a sa poate destabiliza întregul sector privat.
În concluzie: reguli clare trebuie să limiteze relația dintre companiile de stat și bugetul public. În mare parte ele există; regulile clare care stabilesc independența BNR și a altor instituții de reglementare și supraveghere trebuie prezervate; reguli clare, bazate pe principii corecte, trebuie aplicate în stabilirea impozitelor și a cheltuielilor bugetului de stat.
Problema principală de care discutăm astăzi este referitoare la acest din urmă aspect și privește, în principal, risipa și injustețea unor reguli care ghidează unele cheltuieli. Dacă s-ar face ce trebuie în acest domeniu ar fi un mare progres. Amestecul între domenii imi pare mai degrabă o strategie de a ocoli problema principală și soluțiile corecte la aceasta”.
| Știri BVB