Politicile publice trebuie să fie fundamentate pe date, pe studii și analize de impact, consideră Lucian RUSU, Secretar General Adjunct al Guvernului României.
Domnia sa a declarat, la dezbaterea “Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie din România: “Industria este esențială pentru economia României, din cel puțin patru motive:
- Contribuie semificativ la PIB (aproximativ 24%)
- Asigură aproape 10% dintre locurile de muncă
- Dezvoltă oportunitățile de inovare și dezvoltare în industriile viitorului.
- Crește reziliența economiei naționale și totodată echitatea social.
România nu a avut, până acum, politici economice integrate în domeniul Industriei 4.0, care să treacă de la stadiul teoretic la aplicabilitatea practică. Dar, acum, ne aflăm într-o altă paradigmă.”
Referitor la pașii de viitor, el a spus: “Cred că este important să avem în vedere soluții care vizează:
a) cresterea capacitatii industriei de a inova și dezvoltarea tehnologică a marii industrii.
Companiile din industrie, care își doresc să fie competitive și reziliente, investesc în cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți procesele de producție, pentru a reduce impactul asupra mediului sau pentru a crea produse mai eficiente și mai calitative.
Cu toți acești factori inovativi nu doar ca ar trebui să se imbunătățească competitivitatea firmelor românești in piața internațională, dar ar trebui să contribuie și la creșterea PIB-ului prin exporturi sporite.
b) dezvoltarea industriilor bazate pe servicii sau inovare.
Să nu uităm că acestea implică însă o forță de muncă calificată cu studii superioare și o pregătire adecvată a celor care necesită formare suplimentară sau recalificare pentru domeniile respective. Avem așadar nevoie de un sistem de anticipare a nevoii de formare pe termen scurt, mediu și lung pentru toate noile sectoare economice emergente (economia circulara, economia socială, economia verde, conectivitate – energie, transporturi și informație, economia creativă, economia digitală, schimbări climatice, servicii pentru calitatea vieții, dezvoltare durabilă) și noile industrii globale (inteligența artificială/automatizare)
c) Identificarea și operaționalizarea unor surse de finanțare pentru această retehnologizare și formare a forței de muncă. Aici aș spune că se impune și o monitorizare a rezultatelor acestor finanțări.
PNRR-ul de exemplu poate susține dinamizarea investițiilor în industrie în special din perspectiva investițiilor verzi, în energie regenerabilă. Romania are capacitatea de producție a energiei electrice necesara consumului domestic – inclusiv din resurse sustenabile (hidro, eolian, solar, nuclear), iar explorările din Marea Neagra vor genera suficiente resurse de gaze pentru a acoperi consumul intern al României mult timp în perioada următoare;
Fluxul existent de proiecte de investiții poate permite începerea unei redresări „verzi”, iar dependența de fondurile publice este minimă.”
Trebuie să fim și realiști, a mai spus Lucian Rusu: “Provocări sunt multe iar efectele pandemiei, războiul la graniță și conflictul din Orientul Mijlociu pun o presiune suplimentară asupra economiei și implicit a marii industrii.
Când vorbim despre dezvoltare economică trebuie să vorbim despre industrie. Iar când vorbim despre industrie trebuie să punem în centru oamenii, ca fiind resursa cea mai valoroasă și totodată cea mai vulnerabilă. Avem cu certitudine nevoie de investiții și politici de susținere, care să ofere pe de o parte sprijinul necesar pentru a crește reziliența industrie”.