Rețeaua națională de medicină legală avertizează că a ajuns într-o situație de „imposibilitate materială de funcționare” și că, în lipsa unor măsuri bugetare urgente, activitatea se va restrânge progresiv la urgențele medico-judiciare, în timp ce termenele pentru celelalte lucrări vor deveni nedeterminate. Consiliul Superior de Medicină Legală, Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” și Sindicatul Rețelei de Medicină Legală reclamă reduceri de finanțare și de cheltuieli de personal, salarii neachitate la termen, deficit grav de personal, tarife pentru prestații rămase la nivelul anului 2006 și întârzieri la plata serviciilor de către instituțiile judiciare.
Reprezentanții sistemului au transmis un memoriu pe care îl califică drept o „notificare instituțională de urgență”, adresată autorităților judiciare, executive și bugetare, avertizând asupra consecințelor pe care blocajul medicinei legale le poate avea inclusiv asupra anchetelor penale și proceselor.
„Rețeaua de medicină legală intră în imposibilitate de funcționare. Salariile nu mai pot fi plătite. Lucrările medico-legale intră în blocaj”, avertizează autorii documentului.
Potrivit acestora, personalul a continuat până acum să asigure activitățile urgente, inclusiv în perioadele în care au fost organizate proteste simbolice, însă lipsa resurselor nu mai poate fi compensată prin efortul angajaților.
Rețeaua reclamă lipsa reactivilor, problemele de mentenanță, deficitul de personal, insuficiența resurselor pentru transport și problemele de lichiditate.
În aceste condiții, reprezentanții medicinei legale anunță că, până la adoptarea măsurilor solicitate autorităților, activitatea se va restrânge „progresiv și inevitabil” la urgențele medico-judiciare, cazurile urmând să fie prioritizate în funcție de resursele efectiv disponibile.
- Buget mai mic în 2026, dar venituri proprii estimate să crească cu peste 120%
Una dintre principalele probleme invocate este construcția bugetară pentru anul 2026.
Potrivit Consiliului Superior de Medicină Legală, bugetul din acest an a prevăzut o reducere cu 10,5% a subvențiilor de la bugetul de stat și o diminuare cu 14,2% a cheltuielilor de personal.
În același timp, veniturile proprii prognozate au fost majorate cu 122,8%, deși tarifele aplicate prestațiilor medico-legale au rămas la nivelurile stabilite în urmă cu două decenii.
Reprezentanții sistemului susțin că instituțiile medico-legale au ajuns astfel să fie lipsite simultan de protecție bugetară și de sursa de venituri proprii care contribuia la funcționarea lor.
* Salarii neachitate la termen la Brașov
Problemele de finanțare au început deja să afecteze plata salariilor.
La Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, drepturile salariale aferente lunii iulie 2026 nu au fost achitate la termenul de 15 august, potrivit memoriului.
Situația este considerată de reprezentanții rețelei un semnal că problema financiară nu mai afectează doar institutele de medicină legală, ci începe să se extindă și la serviciile județene. „Colapsul financiar a trecut granița dintre institute și servicii”, avertizează autorii documentului, care estimează că probleme similare s-ar putea repeta în lunile următoare și în alte structuri.
-
Deficit uriaș de medici legiști: în București sunt 25, necesarul ar fi de 80
O altă problemă este deficitul de personal.
În București lucrează în prezent doar 25 de medici legiști, față de un necesar estimat la 80, potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții sistemului.
În același timp, structuri considerate strategice din laboratoarele de Toxicologie, Genetică Judiciară, Serologie și Tanatochimie se confruntă cu riscul suspendării activității din cauza pensionărilor și a imposibilității ocupării posturilor vacante.
Reprezentanții medicinei legale susțin că ocuparea posturilor vacante sau care urmează să devină vacante a fost blocată ori întârziată și nu beneficiază de finanțare suplimentară.
Guvernul a decis, la sfârșitul lunii iulie, deblocarea concursurilor pentru aproximativ 6.800 de posturi vacante în sistemul sanitar, însă măsura anunțată viza 6.452 de posturi din 378 de unități sanitare publice și aproape 399 de posturi din serviciile de ambulanță.
-
Tarifele pentru prestațiile medico-legale, neschimbate din 2006
Rețeaua reclamă și faptul că tarifele percepute pentru serviciile medico-legale nu au mai fost actualizate din 2006, în condițiile în care costurile cu reactivii, tehnologia, utilitățile și personalul au crescut semnificativ.
Un proiect privind actualizarea tarifelor fusese pus în transparență încă din 2023, însă reprezentanții sistemului susțin că problema nu a fost rezolvată. Situația este agravată de întârzierile cu care unele instituții judiciare achită serviciile medico-legale deja efectuate.
Potrivit informațiilor făcute publice, există restanțe ale parchetelor, instanțelor și Poliției care datează inclusiv din 2023.
-
Rețeaua cere o „Celulă de Criză Interinstituțională”
În acest context, reprezentanții medicinei legale solicită autorităților mai multe măsuri urgente.
Printre acestea se află alocarea imediată a fondurilor necesare pentru plata integrală și la termen a salariilor și pentru achiziționarea reactivilor esențiali.
De asemenea, este solicitată constituirea unei „Celule de Criză Interinstituționale”, cu mandat decizional, din care să facă parte Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Superior al Magistraturii. Prima ședință ar trebui să aibă loc în maximum zece zile.
Reprezentanții sistemului mai solicită exceptarea întregii rețele de medicină legală de la măsurile restrictive prevăzute de OUG nr. 7/2026, deblocarea posturilor critice, plata imediată a restanțelor acumulate de parchete, instanțe și Poliție și introducerea unui termen de maximum 30 de zile pentru plata viitoarelor prestații.
O altă revendicare este adoptarea de urgență a hotărârii de Guvern prin care tarifele pentru serviciile medico-legale să fie actualizate la nivelul costurilor reale din 2026.
-
Avertisment: blocajul medicinei legale poate ajunge direct în dosarele penale
Problema depășește, potrivit semnatarilor memoriului, situația financiară a unor instituții din sistemul sanitar.
Expertizele medico-legale sunt utilizate ca probe în dosarele penale și civile, astfel încât întârzierile sau imposibilitatea efectuării acestora pot bloca sau întârzia anchete și procese.
Rețeaua avertizase încă din iunie că subfinanțarea medicinei legale poate afecta direct actul de justiție, arătând că, fără expertize, anchetele penale pot stagna, procesele pot fi amânate, iar drepturile victimelor și ale persoanelor acuzate pot fi afectate.
Mesajul transmis acum autorităților este însă mult mai grav: problema nu mai este prezentată drept un risc viitor, ci drept un blocaj care a început deja să se manifeste financiar și operațional.
| Știri BVB