Update articol:

Ministerul Finanțelor dă 1,4 miliarde de lei împrumut la CEC Bank, pentru îndeplinirea cerințelor MREL

Palat CEC

Ministerul Finanţelor va acorda un împrumut subordonat către CEC Bank, în valoare de 1,4 miliarde lei, pe o perioadă de 10 ani, din bugetul de stat pe anul 2021, conform proiectului de Ordonanţă de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021, publicat pe site-ul MF.

Nota de fundamentare precizează: “Prin prezentul act normativ se  instituie cadrul legal prin care statul român în calitate de acționar unic la CEC Bank S.A. acordă din bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor, un împrumut subordonat în valoare de 1.400 milioane lei, în conformitate cu articolul 62 litera (a), articolele  63 – 71, precum și cu articolele 77 și 78 din Regulamentul CE 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu respectarea cerințelor Băncii Naționale a României.

Potrivit art. 62-64 din Secțiunea 1 a Capitolului 4 din Regulamentul nr. 575/2013 mai sus-menționat, un împrumut subordonat poate fi inclus în fondurile proprii de nivel 2 ale unei instituții de credit, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

  • Este obținut și plătit integral;
  • Nu este acordat de către beneficiar sau filialele sale, sau de către o altă societate în care beneficiarul deține cel puțin 20% din drepturile de vot;
  • Acordarea împrumutului nu este finanțată direct sau indirect de către beneficiar;
  • Creanța asupra principalului împrumutului este în întregime subordonată creanțelor tuturor creditorilor nesubordonați;
  • Împrumutul nu este garantat de către:
  • Beneficiar sau filialele sale;
  • Întreprinderea-mamă sau filialele sale;
  • Holdingul-mamă sau filialele sale;
  • Holding cu activitate mixtă sau filialele sale;
  • Orice întreprindere care are legătură strânsă cu entitățile enumerate mai sus.
  • Nu face obiectul niciunei clauze/dispoziții care sporește rangul de prioritate la plată;
  • Are o scadență inițială de cel puțin 5 ani;
  • Nu include clauze (exprimate în mod explicit sau implicit) sau stimulente pentru rambursarea anticipată/înainte de scadență;
  • Nu dau creditorului dreptul de a accelera viitoare plăți programate ale dobânzii sau principalului, cu excepția cazurilor de insolvență sau lichidare a beneficiarului;
  • Nivelul plăților de dobânzi nu va fi modificat pe baza calității creditului beneficiarului.

CEC Bank S.A. îndeplinește condițiile art. 62-64 din Regulamentul nr. 575/2013 și prin urmare împrumutul subordonat preconizat a fi acordat acestei instituții de către statul român, prin Ministerul Finanțelor, poate fi inclus în fondurile proprii de nivel 2 ale unei instituții de credit.

Împrumutul subordonat se va acorda pe o perioada de 10 ani, în baza unui Acord de împrumut care se va încheia intre Ministerul Finanțelor și CEC Bank S.A.. Disponibilizarea acestuia se va realiza pe parcursul anului 2021.

Împrumutul subordonat se va rambursa într-o singură tranșă și va fi acordat la o rată de dobândă compusă din ROBOR la 3 luni plus o marjă stabilită în condiții de piață la momentul acordării împrumutului în urma consultării cu Comisia Europeană, și care se va menține neschimbată pe perioada de derulare a împrumutului.

În situația în care CEC Bank S.A. nu rambursează la scadență ratele de capital și dobânzile până la data stingerii obligațiilor de plată se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere, la nivelul celor prevăzute în acordul de împrumut, în conformitate cu prevederile art. 1489 și art. 1535 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, până la data stingerii integrale a obligației. De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 2517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, termenul de prescripție a dreptului de recuperare a sumelor anterior amintite este de 5 ani, aplicându-se în acest caz termenul general de prescripție pentru obligațiile fiscale dat fiind că împrumutul subordonat va fi acordat instituției de credit din bugetul de stat pe anul 2021.

Prin adoptarea acestui act normativ, se crează premisele necesare îndeplinirii de către CEC Bank S.A. a  cerințelor ce fac obiectul MREL  (Regulamentul Delegat (UE) 2016/1450) și în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României (BNR), în calitate de autoritate de rezoluție (AR) care stabilește o cerință minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile pentru fiecare instituție de credit (IC) aflată în responsabilitatea sa, la nivel individual și (sub) consolidat, în conformitate cu legislația națională (Legea nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar)”.

Acționarul unic al CEC Bank,  respectiv statul român prin Ministerul Finanțelor, a finalizat la data de 1 noiembrie 2019 proiectul de recapitalizare a CEC Bank S.A. cu suma de 940.000 mii lei, reprezentând aport de capital al statului român la capitalul social al CEC BANK – S.A., sumă prevăzută prin Legea nr. 50/2019 a bugetul de stat pe anul 2019.

Nota de fundamentare mai precizează: “Ca urmare a demersurilor acționarului, Comisia Europeană a analizat notificarea și documentele transmise, emițând scrisoarea de decizie “C (2019) 7731- State Aid SA. 53869- România – Market Conform recapitalization of CEC Bank SA”, din care reiese faptul că investiția statului român în recapitalizarea CEC Bank S.A. nu se încadrează în categoria măsurilor de ajutor de stat, fiind făcută din postura investitorului privat prudent, conform testului investitorului privat prudent efectuat și a planului de afaceri aferent care au însoțit notificarea proiectului de recapitalizare.

În concordanță cu majorarea capitalului social, s-au stabilit principalele obiective de activitate pentru perioada 2020-2023, astfel, Banca a procedat la revizuirea și extinderea corespunzătoare a Strategiei de Dezvoltare a CEC.

În cadrul demersului de capitalizare prezentat către DG Competion a fost analizată și agreată modalitatea prin care Banca se va alinia la noile cerințe de capital și pasive eligibile impuse de cadrul european de rezoluție bancară, respectiv cerința minimă de fonduri proprii (capital) și pasive (datorii) eligibile – conceptul MREL (Minimum Requirement for own funds and Eligible Liabilities)

Astfel, solutia evaluată și inclusă în Planul de afaceri agreat de DG Competion, din cadrul Testului investitorului privat prudent efectuat la CEC Bank S.A., ca bază de fundamentare a procesului de capitalizare, este cea a acordării de împrumut subordonat de către acționarul majoritar, cu o maturitate de cel puțin 10 ani, în condiții de piață și cu respectarea cerințelor legale privind emiterea unui împrumut subordonat către instituții de credit, care să acopere în întregime cerința MREL stabilită de către Banca Națională a Romaniei prin Direcția de Rezoluție Bancară.

Conceptul MREL a apărut ca o premiză pentru ca instituțiile de credit să dispună de suficiente pasive care să poată fi folosite la absorbția pierderilor și la recapitalizare. Prin urmare, instituțiile de credit trebuie să constituie un stoc minim de fonduri proprii și datorii eligibile pentru absorbția pierderilor și acoperirea necesarului de recapitalizare, care să fie poziționate corespunzător în ierarhia creanțelor, să aibă scadențe suficient de lungi, să confere certitudine juridică în contextul aplicării instrumentului de recapitalizare internă și să nu inducă efecte de contagiune în sistemul financiar și în economie în ansamblul său.

Banca Națională a României (BNR), în calitate de autoritate de rezoluție (AR), stabilește o cerință minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile pentru fiecare instituție de credit (IC) aflată în responsabilitatea sa, la nivel individual și (sub) consolidat, în conformitate cu legislația națională (Legea nr. 312/2015) și având în vedere actele delegate și de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană prin care sunt reglementate aspecte care fac obiectul MREL (Regulamentul Delegat (UE) 2016/1450).

Instrumentele de capital şi împrumuturile subordonate se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţiile prevăzute la art. 63 din  Regulamentul nr. 575/2013  al Parlamentului European și al Consiliului  privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor de acoperire a cerințelor MREL, CEC Bank S.A. trebuie să adopte măsurile necesare astfel încât, treptat,  în perioada 2021-2023 Banca să se alinieze la noile cerințe de capital și pasive eligibile impuse.

Aceste fonduri sunt esentiale pentru ca Banca să își poată atinge obiectivele propuse și să își desfășoare activitatea cu respectarea cerințelor prudențiale, inclusiv cerința MREL.

Pentru îndeplinirea cerinței minime MREL, conform Planului de Afaceri 2019-2023 aprobat de Comisia Europeană, Acționarul trebuie să acorde Băncii un împrumut subordonat în sumă de 1,4 miliarde lei în anul 2021.

Banca nu deține alte pasive eligibile pentru acoperirea cerintei MREL, fiind astfel necesară adoptarea de măsuri urgente pentru conservarea capitalului.

Neîndeplinirea cerinței minime MREL potrivit calendarului comunicat de Banca Națională a României implică impunerea de către BNR de măsuri de restricționare a activității de creditare, cu impact nefavorabil asupra profitabilității și întregii activități a Băncii, respectiv nerespectarea Planului de Afaceri în baza căruia Comisia Europeană a aprobat majorarea de capital a Băncii.

Neindeplinirea “obiectivelor si cerintelor” incluse în Planul de Afaceri 2019-2023, inclusiv neacordarea de către Acționar a împrumutului subordonat către Banca poate determina Comisia Europeană să reanalizeze condițiile în care a aprobat, la finalul lunii octombrie 2019, majorarea de capital.

Neadoptarea în regim de urgență a prezentului act normativ ar determina  nerealizarea măsurilor prevăzute în planul de afaceri agreat cu Comisia Europeană și neasigurarea surselor pentru constituirea capitalurilor proprii, existând riscul ca CEC Bank SA să fie obligată la aplicarea unor măsuri restrictive privind desfășurarea activității, care ar putea fi impuse de către Banca Națională a României, în dubla sa calitate, de autoritate de supraveghere și de autoritate de rezolutie, care ar putea afecta activitatea de creditare a băncii și implicit  nerealizarea planului de afaceri care a stat la baza deciziei Comisiei Europene privind neîncadrarea măsurii de recapitalizare a CEC Bank S.A. ca ajutor de stat.

În considerarea faptului că aspectele mai sus menționate constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”.

BVB | Știri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (27/09/2022)

Notificare - detineri > 5%

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/09/2022)

Nuclearelectrica SA si Nova Power & Gas SRL lanseaza RoPower Nuclear SA

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (27/09/2022)

Grupul Purcari achizitioneaza pachetul majoritar intr-o Crama din Bulgaria

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/09/2022)

Numire administratori provizorii