• Creditul guvernamental în bilanțurile băncilor este foarte sus, este cel mai sus în Europa

• Ungaria a trecut de 20% din total datorie deținută de persoane fizice.

• Încercăm să lansăm canalul online de cumpărare cu cardul al titlurilor de stat până la finalul anului

• Banca de Investiții și Dezvoltare va lucra foarte mult cu băncile și produsul care poate să ajute foarte mult este cel al garanției de portofoliu.

• Emisiunea Samurai – am reușit să vindem obligațiunile unor bănci regionale,  asigurătorilor de viață și fondurilor publice, e o  diversificare destul de bună.

România are un necesar de finanțare destul de mare, care s-a menținut ridicat pe mai mulți ani, și va fi mare și în anii următori, chiar dacă consolidarea fiscală va ajuta foarte mult din perspectiva asta. În condițiile acestea, strategia noastră, deși este una care trebuie abordată cu grijă, a fost să mergem foarte mult și pe piață externă, a spus Ștefan Nanu, Director General la Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, Ministerul Finanțelor, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

Domnia sa a precizat: “Am împrumutat sume foarte mari de pe piața externă, anul acesta am ajuns la 17 miliarde de euro echivalent. Este un record. Dar prin prezența noastră într-o sumă prea mare pe piața externă, ținem spread-urile destul de ridicate. Totdeauna există această comparație a României cu alte state, normal că dacă am emite de patru ori mai puțin și spread-urile s-ar comporta în consecință. Așadar și pe noi ne-ar ajuta consolidarea fiscală în managementul datoriei, din perspectiva reducerii costurilor de finanțare și a spread-urilor. Bineînțeles că ar ajuta și rating-urile. Ați văzut că toate agențiile de rating au confirmat rating-ul României.

Pentru noi e foarte important modul în care se comportă cele două curbe lei și euro, pentru că ele sunt referință nu doar pentru noi, ci și pentru alți emitenți, cum ar fi Romgaz sau o primărie”.

Potrivit domnului Nanu, Ministerul Finanțelor încearcă să vină cu un mix de finanțare care să nu pună presiune mare pe piața internă și, din punctul acesta de vedere, segmentul retailului a ajutat în perioada actuală, dar bineînțeles, și la niște niveluri atractive pentru populație.

Domnia sa a mai spus: “Vorbind de zona intermedierii financiare și a garanțiilor de stat, cred că e foarte importantă acum această trecere care se va face: s-au terminat schemele IMM Invest, schema de ajutor de stat pe cadru temporar Ucraina, urmează să fie operațională Banca de Investiții și Dezvoltare. Sperăm și suntem în discuții cu sistemul bancar, astfel încât Banca de Investiții și Dezvoltare să joace un rol de mobilizare a resurselor financiare interne, pentru că acesta îi e rolul. Banca de Investiții și Dezvoltare va lucra foarte mult cu băncile și produsul care poate să ajute foarte mult susținerea portofoliilor, într-un mod targetat, adică IMM-uri inovatoare, IMM-uri verzi, este cel al garanției de portofoliu.

În ultimii ani, am trecut prin Covid, prin contextul neașteptat geopolitic al războiului din Ucraina, toată lumea s-a grăbit să sprijine economia și nu s-a mai uitat la partea calitativă a lucrurilor.

Dar acum cred că este momentul să fie mai targetate măsurile de garanții de stat pentru că creditul guvernamental în bilanțurile băncilor este foarte sus, este cel mai sus în Europa și, pe lângă titlurile de stat, și garanțiile de stat au acolo o pondere foarte mare.

De exemplu, un fenomen foarte bun s-a întâmplat cu creditul ipotecar. A fost susținut de Prima Casă, dar acum Prima casă nu mai are cerere, iar piața a preluat în întregime fără să mai fie nevoie de sprijinul statului. Ceva similar ar trebui să întâmple și sectorul IMM-urilor și, de exemplu, această lipsă de capital poate fi adresată cu un instrument care să consolideze paritatea de capital la nivelul IMM-urilor”.

La începutul acestei luni, România a atras 33 miliarde yeni (aproximativ 200 de milioane de euro), prin obligațiuni Samurai, pe piața japoneză, în tranșse pe 3 ani, 5 ani,  7 ani.

Referitor la această emisiune și la valoarea atrasă, Ștefan Nanu a spus: “Primul roadshow în Japonia a fost în 2016,  când ne-am dus și am vorbit investitorilor japonezi, iar aceștia s-au uitat destul de ciudat la noi, mai ales că aveam triplu  BBB- grad investițional. Investitorii japonezi sunt un tip de investitori total diferit, cu un comportament diferit, se uită de obicei la rating-uri A- și mai sus. Roadshow-ul acela a fost să ne spunem povestea, dar fără nici o eficiență din perspectiva feedback-ului dinspre investitorii japonezi.

După ce s-a întâmplat Covid și s-au mai schimbat percepțiile investitorilor, inclusiv ale celor  din Japonia, anul trecut am fost într-un exercițiu similar, dar feedback-ul a fost diferit. I-am văzut mult mai deschiși spre investment grade mai scăzut, mai ales pe credit story care au fundamente în spate și unde există un outlook bun. Așa că am luat în considerare Samurai-ul. Nu am țintit o sumă neapărat în acest Samurai, de aceea am și pus latura verde celor trei tranșe, tocmai pentru a-i atrage și mai mult pentru că, pe de altă parte, știm că mediul investițional de acolo e total diferit față de mediul investițional din US sau din alte părți din Europa. Japonezii  sunt mai conservatori și loiali. Aș da ca exemplu Polonia – pe măsură ce a devenit emitent frecvent, japonezii au luat în considerare și piața internă și au fost unii dintre investitorii cei mai prezenți acolo pentru o perioadă. Intenția noastră e să ne menținem prezența pe piața aceea, nu e un stand alone din punctul acesta de vedere.

La emisiunea de acum este foarte importantă distribuția, am reușit să vindem aceste obligațiuni și unor bănci regionale și asigurătorilor de viață și fondurilor publice, e o  diversificare destul de bună. Bineînțeles că au venit și nerezindenții să ne cumpere acolo pentru că să cumperi România Green nu-i așa ușor, că nu putem să emitem bonduri verzi prea multe, deoarece suntem condiționați de alocare și de cheltuieli verzi care nu sunt acoperite de alte fonduri.

Din acest punct de vedere, pentru strategia noastră de administrare, este importantă implementarea PNRR. Pentru noi, pe partea de finanțare, acest lucru înseamnă  împrumuturi off market date de PNRR, care reduc oferta noastră de titluri la extern, deci ne ajută să reducem spread-urile. Știu că se va spune că înseamnă deficit pentru că finanțezi o cheltuială. Dar cineva trebuie să se uite și la care sunt cele mai avantajoase surse de finanțare când se construiește partea investițională din buget. Pentru noi, dacă avem investiții finanțate, de exemplu, în privința cheltuielilor militare, cum este acest împrumut de la guvernul Statelor Unite, avem împrumuturile din PNRR, avem împrumuri BEI, ele ar trebui să vină primele și noi să închidem apoi cu ceea ce emitem pe piață și așa avem suficient de emis, nu ne plângem”.

• Încercăm să lansăm canalul online de cumpărare cu cardul al titlurilor de stat

Încercăm să lansăm canalul online de cumpărare cu cardul al titlurilor de stat,  lucrăm la un astfel de proiect și sperăm să fim gata anul acesta, a declarat Ștefan NANU.

Domnia sa a explicat: “Relația Ministerului Finanțelor este una excelentă atât cu sistemul bancar, cât și cu tot sistemul financiar, din perspectiva Trezoreriei și managementul datoriei. Băncile sunt principalii noștri parteneri, chiar dacă ponderea lor dintr-un anumit punct de vedere, de exemplu pe piața titlurilor de stat, scade. Practic am diversificat numărul investitorilor și tocmai am încheiat o nouă ediție Fidelis, cu un foarte mare succes. A fost cea mai mare sumă subscrisă, 3,5 miliarde de lei. Vedem un interes mare al populației, ceea ce e îmbucurător pentru scadențe lungi, cum ar fi maturitățile de cinci ani, atât pe leu, cât și pe euro. Același succes am avut și la edițiile anterioare, atât la Fidelis, cât și la Tezaur”.

Populația s-a obișnuit foarte mult cu aceste instrumente, mai ales că oferim randamente atractive față de dobânzile pasive ale băncilor, a mai spus Ștefan Nanu, precizând: “Trăim într-un context de lichiditate foarte mare în piața bancară. Vedem depozitele populației în creștere, în condițiile în care câștigul salarial a crescut, deci automat au crescut și depozitele și bineînțeles că o mare parte din aceste depozite aleg și calea titlurilor de stat. Acest lucru se întâmplă nu doar la noi. Și în alte țări europene se observă acest trend al instrumentelor de titluri de stat pentru populație.

Ungaria este deja un exemplu la extrema pozitivă, ei deja au trecut de 20% din total datorie deținută de persoane fizice. Noi, România, facem lucrurile mai soft, nu avem un target explicit. Vrem să bătătorim bine drumul și să facem instrumentele mai bine marketate. O să venim și cu un nou canal de distribuție care sunt convins că va atrage mai mulți români, mai ales pe cei din străinătate. Încercăm să aducem canalul online de cumpărare cu cardul al titlurilor de stat. Lucrăm la un astfel de proiect, sperăm să fim gata anul acesta.

Toate aceste instrumente sunt intermediate de bănci, avem un sindicat de bănci cu care lucrăm. Și brokerii sunt implicați, apropo de piața de capital. Observăm că ponderea acestor investitori în total conturi noi este foarte mare, investitorii respectivi automat se duc și spre alte instrumente ale pieței de capital, acțiuni. Fondurile de pensii se consolidează ca investitori, investitorii nerezidenți, în ciuda unor spike-uri de volatilitate, câteodată sunt prezenți în mod stabil în piața noastră de titluri. Acum sunt undeva la 24%, au fost 26% la sfârșitul anului trecut”.