Update articol:
5 ANI DE ACTIVITATE A CENTRULUI PENTRU SOLUŢIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR ÎN DOMENIUL BANCAR

MUGUR ISĂRESCU, Guvernatorul BNR: „Încurajez toate băncile să meargă spre CSALB”

Foto CSALB Foto CSALB
  • Isărescu: “Concilierea și-a dovedit avantajele în ultimii ani, dar nu toate băncile au fost bucuroase să intre în acest exercițiu. Le încurajez și pe cele mai reținute, rușinoase, neînțelegătoare să facă eforturi să meargă în această direcție, pentru că ajută și la îmbunătățirea imaginii băncilor”

  • CSALB: În 2020 vor fi de zece ori mai multe cereri adresate CSALB decât în 2016

  • Reclamațiile consumatorilor depuse la ANPC s-au redus datorită apariţiei CSALB

  • De la 1 martie 2016 (când a fost înregistrată prima cerere) și până la finalul lunii iulie 2020, CSALB a primit aproape 5.800 de cereri de la consumatori pentru soluționarea problemelor cu băncile și IFN-urile

  • Florin Dănescu, ARB: “O trăsătură relevantă a CSALB este imparțialitatea”

În mod clar, concilierea își dovedește avantajele reale, în tot mai multe cazuri, pentru că nu folosește nimănui războiul dintre bănci și clienți sau cultivarea acestui război, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la împlinirea a cinci ani de activitate a Centrului pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor în domeniul  Bancar (CSALB).

Domnia sa a precizat: “Deși împăcarea părților părea la început imposibilă, treptat, prin implicarea conciliatorilor și a Centrului, imposibilul a devenit posibil. Consumatorul și banca au agreat soluții reciproc avantajoase. Aceste soluții de împăcare a părților au fost obținute cu costuri zero pentru consumatori și modice pentru bănci. Concilierea și-a dovedit avantajele în ultimii ani, dar nu toate băncile au fost bucuroase să intre în acest exercițiu. Le încurajez și pe cele mai reținute, rușinoase, neînțelegătoare să facă eforturi să meargă în această direcție, pentru că ajută și la îmbunătățirea imaginii băncilor. Iar atmosfera care se creează în jurul fiecărei bănci contează pentru atmosfera generală și atitudinea față de sistemul bancar. Vă felicit pentru un proiect care în România a plecat mai târziu decât în alte țări și în condiții nu foarte propice! Într-o atmosferă relativ ostilă CSALB a prins avânt, a prins rădăcini și este acum o experiență pozitivă. Încurajez toate băncile să meargă pozitiv spre CSALB!”

  • Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB: “Viitorul este al negocierii” 
Sursa: Facebook CSALB
Sursa: Facebook CSALB

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB, explică:

“Începutul a fost greu pentru că a trebuit construită de la zero o entitate – CSALB, și pentru că paradigma pe care a adus-o cu sine această nouă construcție juridică era una nouă atât pentru bănci, cât și pentru consumatori. Implicarea activă a ambelor părți în negocierea contractului, asistată de un expert – conciliatorul, a conturat începutul schimbării modului în care erau percepute contractele și relațiile comerciale sau serviciile bancare. Principalul câștig este că înțelegerea a redevenit posibilă prin echilibrarea raporturilor dintre părți”.

Următorii ani vor fi la fel de plini de provocări, spune Alexandru Păunescu, explicând: “Ne dorim ca numărul cererilor clasate de fiecare bancă să nu depășească zece procente din totalul cererilor care le sunt adresate prin CSALB. Asta înseamnă că ne așteptăm ca toate băncile să înțeleagă în profunzime avantajele concilierii care, dincolo de costuri de timp și de bani incomparabil mai mici decât în instanță, presupun, în esență, continuarea relației cu consumatorul și creșterea încrederii în sistemul bancar. Tot în perioada următoare ne dorim ca CSALB să devină prima opțiune a oricărui consumator care are o nemulțumire în raport cu băncile sau cu IFN-urile. În acest fel, instanțele se vor degreva tot mai mult de litigii, iar reclamațiile către ANPC vor continua să scadă. Educația financiară a consumatorilor va avea și ea de câștigat ca urmare a participării directe în conciliere sau în cadrul evenimentelor și informărilor organizate sub forma caravanelor pe care le vom continua în marile orașe ale țării. Apoi, IFN-urile trebuie să devină la fel de receptive ca și băncile în acceptarea cererilor de conciliere transmise de consumatori.

Credem că, în timp, opțiunea concilierii va deveni la fel de cunoscută și utilizată pentru persoanele juridice ca și pentru persoanele fizice”.

  • CSALB previzionează: În 2020 vor fi de zece ori mai multe cereri adresate CSALB decât în 2016

Numărul de cereri adresate CSALB s-a dublat de la un an la altul în perioada 2016-2019. În 2020, CSALB estimează că va depăși 2.300 de cereri trimise de consumatori pentru rezolvarea problemelor pe care le au cu băncile și IFN-urile. Anul acesta au fost săptămâni în care cererile au fost de trei ori mai multe decât media săptămânală a anului trecut (122 cereri față de o medie de 41 de cereri), susţine CSALB.

În 2019 și 2020 bucureștenii au trimis 1.400 de cereri către CSALB. Suma reprezintă aproximativ 38% din numărul total de solicitări. Peste 200 de cereri au trimis consumatorii din Ilfov și Argeș, iar peste 100 de cereri cei din Prahova, Constanța, Iași, Cluj, Timiș, Bihor, Dolj și Brașov.

Centrul lucrează foarte mult online, 90% din cereri sunt transmise de consumatori direct de pe site-ul CSALB sau prin e-mail și doar 10% prin poștă sau sunt aduse la sediul Centrului.

De la 1 martie 2016 (când a fost înregistrată prima cerere) și până la finalul lunii iulie 2020, CSALB a primit aproape 5.800 de cereri de la consumatori pentru soluționarea problemelor cu băncile și IFN-urile.

Primii ani de activitate operațională a CSALB prezintă un trend ascendent în ceea ce privește dosarele constituite în urma sesizărilor primite de la consumatori. Anul 2018 s-a încheiat cu un număr de 550 de dosare formate, mai mult decât dublul anilor 2016 și 2017 cumulați. În anul 2019 evoluția numărului de cereri transformate în dosare rămâne constantă, iar acesta se încheie cu 664 de dosare. În primele șapte luni din 2020 a fost înregistrat un număr de 317 dosare. Numărul de dosare formate şi soluționate în cadrul CSALB este în ușoară scădere față de S1 2019, ca urmare a efectului produs de OUG nr.37/2020 (de la o medie săptămânală de aproximativ 13 dosare, la una de 9 dosare în plină perioadă de criză sanitară).

Potrivit CSALB, deoarece această normă a reglementat faptul că solicitările de amânare trebuie adresate direct băncilor, majoritatea consumatorilor au optat pentru această variantă de amânare/suspendare a plății ratelor. Ultima parte a lunii iulie 2020 marchează revenirea la „cadența” de 13 dosare constituite săptămânal.

  • Reclamațiile consumatorilor depuse la ANPC s-au redus datorită apariţiei CSALB

Numărul reclamațiilor consumatorilor la ANPC vizând produse şi servicii financiare a atins maximul în anii 2015 şi 2016, când a fost inițiată, respectiv adoptată Legea dării în plată, potrivit ANPC. Apariția CSALB în anul 2015 a contribuit la înregistrarea unui trend puternic descendent al reclamațiilor consumatorilor vizând produse şi servicii financiare la ANPC. În perioada 2016-2018, numărul reclamaţiilor consumatorilor vizând produse şi servicii financiare la ANPC a scăzut cu 55,3%. În aceeaşi perioadă, numărul cererilor adresate la CSALB a crescut de peste 5 ori. Dacă în anul 2016 numărul cererilor conforme adresate CSALB era egal cu 2,25% din numărul reclamațiilor la ANPC, în anul 2018 procentul a ajuns la 27,6%. Numărul dosarelor constituite la CSALB a ajuns, în perioada 1 ianuarie – 15 noiembrie 2019, la aproape de trei ori mai mult decât în tot anul 2017. În ultimii doi ani, respectiv 2018-2019, s-a dezvoltat rapid practica soluționării amiabile dintre consumatori şi instituţiile financiare după deschiderea procedurii la CSALB.

  • Scădere semnificativă a numărului de cereri înregistrate de CSALB și refuzate de bănci

Până la data de 31 iulie a acestui an a fost soluționat un număr total de 163 de dosare din cele 317 constituite. Astfel, 130 de dosare au fost finalizate printr-o hotărâre (ambele părți au acceptat soluția propusă de conciliator), în timp ce în 33 de dosare părțile au refuzat soluția propusă de conciliator și s-a pronunțat o încheiere. De la o pondere de doar 52% a hotărârilor în comparație cu încheierile (în anul 2016), s-a ajuns la un procent aproximativ de 85% hotărâri vs 15% încheieri (2018 – 2020).

Evoluția ultimilor ani indică o scădere semnificativă a numărului de cereri înregistrate de CSALB și refuzate de bănci (nu s-au constituit în dosare): de la 80% în 2016, la 45% în 2018 și 31% până la sfârșitul anului 2019. În primele șapte luni ale anului, procentul cererilor clasate nejustificat de către bănci a scăzut la 29% din totalul cererilor trimise. Recomandarea CSALB către bănci și IFN-uri este ca procentul de clasare să scadă sub 20% până la finele anului, urmând ca acest nivel să fie diminuat în anii ce urmează. Este un obiectiv realizabil, cu atât mai mult cu cât sunt deja bănci mari în cazul cărora rata de respingere a cererilor, fără un motiv întemeiat, este de sub 10%.

Soluționarea amiabilă de către comercianți (după sesizarea CSALB de către consumator) a cererilor a început din al treilea an de funcționare a CSALB. De la doar 97 de cereri soluționate amiabil în anul 2018, s-a ajuns la un număr s-a ajuns la un număr de aproape 250 în anul 2019. Primele șapte luni din anul 2020 se prezintă cu un număr apropiat de totalul cererilor soluționate amiabil în tot anul precedent (existând o prezumție puternică pentru depășirea semnificativă a nivelului de anul trecut).

  • PAUL ANGHEL, REPREZENTANTUL ANPC ÎN COLEGIUL DE COORDONARE (2016, 2017-2018): „Imaginea instituțiilor financiar-bancare poate fi schimbată prin intermediul Centrului”

Așteptările consumatorilor români față de CSALB sunt mari, dar gradul de neîncredere în sistemul financiar-bancar a rămas ridicat, spune Paul Anghel, director executiv ANPC şi fost reprezentant al ANPC în Colegiul de Coordonare al CSALB. Doamnia sa apreciază: “De aceea suntem cu toții obligați să construim această încredere, iar una dintre modalități este chiar această soluție alternativă și gratuită, imaginată pentru a descoperi căile de comunicare și de înțelegere echitabile, în relația creditor-debitor. Am fost, pentru o scurtă perioadă, parte din Colegiul de Coordonare al CSALB și m-am străduit să conving creditorii că este nevoie de transparență, deschidere și înțelegere față de problemele reale cu care se confruntă o parte dintre debitori. Consider că problema de imagine a instituțiilor financiar-bancare în România poate fi schimbată și prin intermediul Centrului”.

  • VALERIU STOICA, CONCILIATOR ONORIFIC: CSALB nu și-a probat doar existența în acești ani, ci și eficiența

Când am aflat de Centru am crezut că este o girafă, spune Valeriu Stoica, conciliator onorific al CSALB, explicând: “Eram precum țăranul lui Marin Preda la grădina zoologică care spunea că acest animal nu există. Iată că acest Centru nu și-a probat doar existența în acești ani, ci și eficiența. Denumirea Centrului ne îndeamnă să credem că soluționarea alternativă este o formă secundară justiției statale. În realitate, în istoria formelor de realizare a dreptății, primele și cele mai eficiente au fost concilierea, medierea, arbitrajul. Justiția statală a venit ulterior, este o formă tardivă de realizare a dreptății. Cred că cel mai important criteriu de realizare a dreptății este reciprocitatea, iar CSALB demonstrează acest lucru. Conciliatorul realizează un proces pedagogic prin care părțile trebuie să își înțeleagă propria poziție și poziția celeilalte părți. Apoi, intervine arta conciliatorului de a convinge părțile să facă cedări reciproce. Dacă doar o parte cedează, nu mai putem vorbi despre dreptate”.

*FLORIN DĂNESCU, PREȘEDINTE EXECUTIV ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR: CSALB consolidează încrederea dintre clienți și sistemul bancar

Sistemul bancar românesc și-a asignat, ca obiectiv al strategiei pe termen lung, îmbunătăţirea reputaţiei şi creşterea încrederii consumatorilor în sistemul financiar-bancar românesc, spune Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB. Domnia sa a declarat: “CSALB este unul dintre acele instrumente care contribuie la restabilirea încrederii, alături de programele pentru creșterea nivelului de educație financiară și de intensificare a comunicării. Restabilirea încrederii în industria bancară a venit și prin acțiuni concrete de sprijin pentru clienți, prin suspendarea obligațiilor de plată pentru cei afectați în această perioadă de criză determinată de pandemie. Peste 22% din creditul neguvernamental pe segmentul populației este afectat de moratoriul legislativ și nonlegislativ, iar pe corporate procentul este de 28%.

O trăsătură relevantă a CSALB este imparțialitatea. Se împlinesc cinci ani de când Banca Națională a României, ANPC, asociațiile de consumatori și Asociația Română a Băncilor au pus umărul la construirea unei alternative imparțiale de soluționare a litigiilor bancare pe cale amiabilă, cu scopul de a veni în întâmpinarea clienților cu probleme, spre beneficiul tuturor participanților la piață. Sunt cinci ani de când CSALB reprezintă nu numai un sistem de soluționare alternativă a litigiilor, cât și un centru de informare activ care sprijină consumatorii și sistemul bancar prin identificarea variantelor optime de înțelegere între părți. Încrederea dintre comercianți și consumatori reprezintă fundamentul bunei funcționări a pieței și, deja de o jumătate de deceniu, CSALB consolidează această încredere facilitând, la rândul său, dialogul dintre clienți și sistemul bancar. Dacă astăzi avem mai mulți clienți care înțeleg mai bine contractele bancare, care au o încredere mai ridicată în sistemul bancar și conștientizează că acesta se bazează pe reglementări europene moderne, este și meritul CSALB. Toate aceste eforturi contribuie zilnic la consolidarea reputației sistemului bancar românesc”.

  • DORIN TĂNASE, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI CREDERE:  Dorim ca băncile să accepte mai multe cereri ale consumatorilor

Încă de la înființarea Centrului am îndemnat consumatorii să se adreseze CSALB deoarece abordarea este echilibrată, cu costuri zero pentru consumatori, spune Dorin Tănase, preşedintele CREDERE, adăugând: “În plus, în conciliere nu mai ai parte de tortura psihică a unui proces în instanță. Problema pe care doresc să o ridic este cea a creditelor transferate în străinătate. Așa cum este legea acum, acești debitori nu pot avea acces la conciliere, lucru care nu ar trebui să se întâmple din punctul nostru de vedere. Pe de altă parte, băncile și IFN-urile acceptă destul de puține cereri dintre cele transmise de consumatori, iar acest lucru ar trebui schimbat în sensul formării mai multor dosare de conciliere”.

  • Liviu Fenoghen, director CSALB: CSALB nu este un actor singur, ci lucrează împreună cu toți stakeholderii implicați: BNR, ANPC, ARB, asociațiile de consumatori, alte organisme similare (prea puține în România), mediul academic, autorități administrative 

Datorită experienței anterioare în soluționarea litigiilor la nivelul instanțelor de judecată pot aprecia că funcționarea unei asemenea entități reprezintă un salt enorm înainte față de abordarea contencioasă: părțile fac concesii reciproce, costurile de timp și bani scad semnificativ, procedura este confidențială, experiența conciliatorilor garantează imparțialitatea, iar încrederea între părți este cel mai important câștig, spune Liviu Fenoghen, director CSALB. Domnia sa precizează: “Mă bucur că m-am alăturat acestei construcții din primul său an de funcționare, atunci când acronimul CSALB încă nu era cunoscut, iar soluțiile și beneficiile serviciilor de conciliere nu atrăgeau atenția părților implicate, așa cum o fac astăzi. Mă bucur că fac parte dintr-o asemenea echipă de oameni remarcabili, fiecare cu o experiența profesională solidă, prin implicarea cărora s-a reușit nu doar gestionarea unei activități de pionierat, ci și o evoluție organică, naturală a acesteia. Evoluția s-a concretizat cu fiecare caz rezolvat, implicit cu fiecare consumator și comerciant mulțumiți de soluția negociată, cu fiecare conciliator care s-a alăturat acestui proiect, cu fiecare element nou implementat la nivel operațional/logistic (cum ar fi aplicația IT dedicată), cu toate procedurile și fluxurile adoptate sau optimizate, cu fiecare record de natură statistică depășit, cu fiecare efort de informare a consumatorilor și promovare a acestui serviciu. CSALB nu este un actor singur, ci lucrează împreună cu toți stakeholderii implicați: BNR, ANPC, ARB, asociațiile de consumatori, alte organisme similare (prea puține în România), mediul academic, autorități administrative etc. Viitorul acestui tip de activitate, cu strânse corelații și interdependențe la nivelul întregii Uniuni Europene, nu poate fi decât benefic tuturor părților implicate, consumatori și comercianții din diverse sfere de business, iar pragmatismul metodelor de tip SAL nu poate fi decât replicat și justificat de calitatea soluțiilor obținute (win – win)”.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (18/09/2020)

Comunicat referitor la AGOA din 12.10.2020

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (18/09/2020)

Solicitare completare ordine de zi AGOA convocata pentru 12.10.2020

BIOFARM S.A. (BIO) (18/09/2020)

Modificare in conducerea societatii

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (18/09/2020)

Contracte SNTGN Transgaz SA