“Am urmărit cu atenţie dezbaterea ultimelor zile din spaţiul public, dominată de multiple reacţii, opinii şi emoţie. Este firesc – traversăm o perioadă complicată, în care toţi ne dorim siguranţă şi direcţie. Dar dincolo de dezbateri aprinse, România are nevoie, în primul rând, de stabilitate şi continuitate în adoptarea deciziilor responsabile pentru dezvoltare, protejarea veniturilor oamenilor şi menţinerea echilibrelor macroeconomice. Înaintea unei săptămâni marcate de noi dezbateri, cred că este esenţial să ne uităm în primul rând la fapte, nu doar la discursuri – iar emoţia să facă loc deciziilor care aduc, în primul rând, stabilitate ţării. Aşa cum am mai transmis în multiple rânduri, nu ne permitem experimente politice într-un context internaţional extrem de volatil. Iar faptele de necontestat sunt clare. În doar 10 luni, cu multiple presiuni externe şi interne, Guvernul actual, condus de Ilie Bolojan, a livrat un maraton de rezultate”, a subliniat Nazare, pe Facebook, potrivit Agerpres.
Ministrul de resort a enunţat, în acest sens: stabilitate economică într-un context internaţional dificil, cu menţinerea creşterii economice şi evitarea derapajelor; reducerea deficitului public sub ţintele asumate şi menţinerea ratingului de ţară; eliminarea suspendării fondurilor europene, cu efect direct în accelerarea fluxurilor de finanţare şi a proiectelor aflate în întârziere; accelerarea investiţiilor publice, în special în infrastructură şi proiecte finanţate din fonduri europene; progrese reale în implementarea PNRR, cu reforme asumate şi jaloane îndeplinite; măsuri pentru protejarea populaţiei vulnerabile în faţa inflaţiei şi a costurilor ridicate la energie; consolidarea credibilităţii României în relaţia cu partenerii externi – atât din SUA, cât şi la nivelul UE.
De asemenea, Nazare a amintit alte puncte atinse în ultimele zece luni, precum: digitalizare reală, schimbări de fond în instituţii, reechilibrarea balanţei între cheltuielile şi veniturile statului; deblocarea unor proiecte strategice întârziate de ani de zile, în infrastructură şi energie; programul strategic de relansare economică coordonat de Ministerul Finanţelor, care trebuie pus în practică rapid şi coerent pentru a susţine creşterea şi investiţiile; proiecte strategice de anvergură, precum AI Giga Factory, ca exemplu de atragere a investiţiilor majore în industrii de viitor.
“În acelaşi timp, perioada 2025 – 2026 a însemnat un efort dificil, dar necesar: reducerea deficitului bugetar concomitent cu menţinerea unor niveluri record ale investiţiilor publice. Este, poate, una dintre cele mai complicate echilibrări economice pe care România a trebuit să le facă după 1989. Traversăm cea mai amplă perioadă de investiţii publice din ultimele decenii, cu proiecte majore finanţate atât din bugetul naţional, cât şi din fonduri europene şi PNRR. Într-un context european dificil, menţinerea acestui ritm, alături de continuarea reducerii evaziunii fiscale, eficientizarea aparatului public şi simplificarea birocraţiei reprezintă mize strategice pentru dezvoltarea ţării. Toate acestea nu înseamnă doar indicatori economici sau ţinte fiscale. Înseamnă autostrăzi, spitale, şcoli, infrastructură energetică, locuri de muncă şi şansa la o economie mai puternică şi mai stabilă. Înseamnă, în cele din urmă, o viaţă mai bună pentru români”, a precizat Alexandru Nazare.
În viziunea oficialului, în schimbul instabilităţii politice, România riscă blocarea tuturor acestor proiecte şi a ţintelor majore de dezvoltare, întârzierea reformelor, pierderea încrederii investitorilor.
“Ne întoarcem de unde am plecat, în ciuda unui efort major resimţit de întreaga populaţie. Cursul leului a crescut deja pe fondul incertitudinii politice, investitorii devenind mai prudenţi atunci când percep riscuri privind stabilitatea guvernamentală şi direcţia fiscală. Dobânzile la care se împrumută România au urcat, de asemenea, în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate de finanţare într-un context de deficit bugetar şi incertitudine. Toate ne afectează prin rate mai mari la credite, preţuri mai ridicate şi o presiune suplimentară pe bugetele familiilor şi ale companiilor – pentru că orice creştere a costului de împrumut al statului se transmite în lanţ în economie, de la bănci, la firme şi, într-un final, la fiecare dintre noi. Pieţele financiare reacţionează imediat la incertitudine. Iar atunci când România plăteşte mai mult pentru a se finanţa, întreaga economie plăteşte mai mult”, a explicat demnitarul.
Acesta a adăugat că România nu îşi permite paşi înapoi, iar “responsabilitatea înseamnă să alegi ceea ce este corect pentru ţară”.
“De aceea, cred că alegerile acestei săptămâni – atât în Parlament, cât şi în spaţiul public – nu sunt între entuziasm şi critică, ci între emoţie şi pragmatism. Între reacţie de moment şi responsabilitate. În perioade tensionate, responsabilitatea înseamnă să alegi ceea ce este corect pentru ţară, nu ceea ce este convenabil politic pe termen scurt. România are nevoie de maturitate, stabilitate şi continuitate pentru a merge înainte”, a afirmat ministrul Finanţelor.
| Știri BVB