Ungaria respinge orice fel de abordare prin care aprovizionarea cu energie este transformată într-o chestiune ideologică sau politică, a declarat, astăzi, Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, în cadrul panelului dedicat securității energetice regionale, unde au mai participat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, Samir Valiyev, ministrul adjunct al energiei din Azerbaidjan, Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei din Republica Moldova. 

Peter Szijjarto a spus: “M-am bucurat să primesc invitația dumneavoastră pentru că am avut speranța care acum, iată, a fost confirmată de discursul lui Sebastian Burduja. Am speranța că putem să avem un dialog bazat pe rațiune. Vreau să încep prin a afirma o evidență, și anume că, în Ungaria, aprovizionarea cu energie este o realitate fizică. Noi respingem orice fel de abordare prin care aprovizionarea cu energie este transformată într- o chestiune ideologică sau politică.

Abordarea Ungariei este bazată pe întrebarea de unde cumpărăm gaze, fiind  determinată sută la sută de infrastructură. Actualmente nu poți să transporți gazele într- un rucsac. Poți doar să le aduci dacă ai o infrastructură, conducte trase. De aceea, noi nu acceptăm niciodată abordarea prin care originea gazelor pe care le cumperi poate să fie o chestiune politică.  Nu –  este pur și simplu o chestiune de infrastructură.

Este probabil unul din motivele pentru care Europa se confruntă cu provocări în ce privește aprovizionarea cu energie, deoarece a lăsat această chestiune să se transforme într- o ideologie, a lăsat- o să se politizeze”.

În multe cazuri, drepturile suverane ale statelor membre de a și alcătui propriul mix energetic sunt încălcate, a mai spus oficialul ungar, precizând: “Consider că interzicerea oricăror surse de energie în acest mix energetic este irațională.

Singurul mod în care Europa poate depăși această criză a aprovizionării este să se întoarcă la realitate și la o logică a bunului simț când vorbim despre energie și gaze, așa după cum a spus și Sebastian Burduja.

În al doilea rând, să nu încercăm să încălcăm legile fizicii, pentru că politica nu poate să bată realitatea. Trebuie să redăm statelor membre dreptul lor suveran de a-și alcătui propriul mix energetic.

Și, în al patrulea rând, să nu interzicem surse de aprovizionare din motivele pe care le- am enumerat.

Ungaria a fost supusă la presiunea constantă de a diversifica. Ce înseamnă diversificare? În accepțiunea noastră, ar trebui să însemne că ai acces la cât mai multe surse posibile, dar asta nu înseamnă în niciun caz înlocuirea unei surse cu alta. În niciun caz, înlocuirea unei surse fiabile cu alta. Și trebuie să fiu sincer, pentru că înțeleg că aici avem privilegiul de a ne exprima sincer. Pentru Ungaria, cel mai mare obstacol în calea diversificării este Bruxelles și câteva state membre. Nu este o afirmație politică, ci pur și simplu vreau să vă arăt care este realitatea pentru Ungaria.

Dacă noi, ungurii, vrem să aducem un volum mare de surse diferite în mixul nostru energetic, nu putem să ne uităm decât spre est – Turcia, Azerbaidjan sau Qatar. Avem apetit să cumpărăm mai multe gaze din aceste țări. Unde- i problema? Problema este că există blocaje și rețeaua din partea de sud est a Europei are capacitate limitată.

Dacă nu se poate crește capacitatea gazoductelor din regiunea de Sud-Est a Europei, pentru noi, ungurii, această diversificare rămâne o iluzie. De ce? Pentru că nu poți să aduci gazele cu rucsacul în spate. Ai nevoie de gazoducte. 

Cu Virgil, fostul ministru, cu colegii din Azerbaidjan și cu colegii din Serbia și cei din România, am zis să ne unim forțele și să convingem Comisia să crească capacitatea rețelei de aici. Răspunsul de la Bruxelles a fost NU. De ce? Pentru că s- a presupus că, peste 15 ani, gazele nu o să mai fie parte din mixul energetic. Dar cine știe ce se va întâmpla peste 15 ani? Și dacă, într-adevăr, peste 15 ani nu o să mai fie parte din mixul energetic, ce se întâmplă în primii 14 sau până atunci?

Deci noi, țările din această regiune, trebuie să ne unim, să convingem Comisia Europeană să ne acorde asistență financiară pentru a crește capacitatea rețelei de gazoducte din regiunea de Sud-Est a Europei.

Care e lecția pe care trebuie să o învățăm? Țările din sud- estul Europei și din Europa Centrală trebuie să se unească, să coopereze mai strâns. Să ne unim forțele pentru a elimina aceste blocaje din regiune și să creștem capacitatea interconectorilor, precum și a gazoductelor. Comunicatele de presă și declarațiile politice nu ne vor încălzi apartamentele și casele. Pentru asta avem nevoie de gaz.  Și dacă politizăm achizițiile de gaze, nu o să mai avem gaze și nu o să avem nici securitatea aprovizionării cu energie.

Prin urmare, noi respingem orice fel de presiune politică sau compromis artificial când vine vorba despre securitatea noastră energetică.

Profit de ocazie pentru a- mi exprima recunoștința față de colegii din România și Azerbaidjan, pentru că aceste două țări au contribuit mult la securitatea energetică a Europei. România a asigurat tranzit și a crescut capacitatea interconectorului România- Ungaria, iar Azerbaidjan a semnat primul contract de livrare din țările noastre și contăm pe dumneavoastră să ne tranzitați gazele”. 

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, a organizat cea de-a VI-a ediţie a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, cu tema “Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”.