Update articol:
Infrastructura de fibră optică, suport pentru inovare, sustenabilitate, transformare digitală

Prysmian Group: Cablurile de fibră optică – rol fundamental în transformarea digitală, fiind singura soluție pentru a transporta datele către antenele 5G sau Centrele de Date

Prysmian Grup este lider mondial în industria cablurilor, fiind prezent în 50 de țări, având 104 fabrici, 25 centre de cercetare și dezvoltare, peste 28.000 de angajați, cu o prezență strategică care îi permite să acceseze ușor piețele emergente, cât și comunitățile pretutindeni în lume.

În sudul României, la Slatina, s-a construit în ultimii ani cea mai mare fabrică de cabluri de fibră optică din Europa, unde se produc peste 70% din cablurile de fibră optică instalate în România. Cea mai mare parte din cabluri se vinde către operatorii de telecom, fie din România sau din Europa, Statele Unite sau chiar Australia. Cristian Gheorghe- Sales Director Telecom, Prysmian, Danubian region, ne-a oferit un interviu.  

Care a fost impactul pandemiei asupra accelerării digitalizării?

Cristian Gheorghe:  În timpul pandemiei infrastructurile de telecomunicații au fost intens folosite, cu toții am avut acasă sau la serviciu experiențe diferite legate de traficul de internet intens. În plus, copiii s-au conectat la școala online sau și-au petrecut o mare parte din timpul liber în fața consolelor de jocuri sau a calculatoarelor. Traficul de date datorat vizionării filmelor online a crescut abrupt.

Nu peste tot în lume însă calitatea serviciilor a fost la fel. România face parte din grupul fruntaș al primelor 20 de țări din EU39 care au mai mult de 50% din case legate la fibră optică (de fapt România are 72,9%, mai mult decât Franța, Germania, Italia sau UK) și de aceea comunitățile conectate la rețeaua de fibră optică nu au avut neplăceri datorate traficului de internet crescut.

Care sunt concluziile?

  • În această perioadă a crescut masiv traficul de date (au fost cazuri când operatorii au limitat lățimea de bandă).
  • Țările care au investit în rețele de fibră optică au performat mai bine.

Țările care au o acoperire redusă de fibră optică, cum ar fi Spania sau Franța, au avut creșteri alte traficului pe internet de până la 40%, iar vitezele de download au scăzut până la 14%.

Pe de altă parte, țări cum ar fi SUA (în special California) sau Japonia, nu au fost influențate de creșterea masivă a traficului datorită unei foarte bune acoperiri cu rețele de fibră optică.

Interesul pentru acoperirea decalajelor dintre comunitățile urbane și rurale la nivelul EU este foarte mare. Există fonduri care pot fi accesate pentru proiecte de acest gen, iar atât autoritățile locale, cât și locuitorii zonelor rurale conștientizează deja că rețeaua de fibră optică este o necesitate, așa cum sunt utilitățile de apă, gaz sau curent.

 Cum pot companiile private să susțină o digitalizare sustenabilă?

Cristian Gheorghe: Înainte de toate, permiteți-mi să vă prezint câteva date despre tendințele în digitalizare la nivel mondial:

  • Creșterea accelerată a implementării tehnologiei 5G: de la 13 milioane de abonați în 2019, la peste 2.6 miliarde în 2025
  • Traficul IP din centrele de date (în ZetaBytes): de la 6,8 în 2016, la 20,6 în 2021
  • Dispozitive IOT: numărul total în 2025 va fi de 25 miliarde USD (17% CAGR 2025/2017)

Cablurile de fibră optică joacă un rol fundamental în această transformare digitală, fiind singura soluție pentru a transporta datele către antenele 5G sau Centrele de Date.

Accelerarea tehnologiei 5G va permite, ca în câțiva ani, peste o treime din populația globului să aibă acces la o rețea 5G, iar până în 2025 fiecare persoană să aibă minim 4 obiecte conectate. Aceast lucru va schimba modul în care trăim sau producem bunuri.

Cablurile, împreună cu accesoriile necesare și lucrările de instalare, reprezintă o parte mare din costul realizării unei infrastructuri de fibră optică. Deși par simple, cablurile sunt elementul de bază al conexiunii prin care se transmite semnalul dintr-un punct în altul, iar de calitatea materialelor, tehnologia prin care sunt fabricate și modul în care se conectează depinde calitatea infrastructurii de comunicații. De aceea, inovarea continuă în acest sector a permis îmbunătățirea tehnologiilor de comunicații, care pot fi limitate dacă infrastructura este de calitate slabă.

Pentru exemplificare, vă dau câteva exemple din gama de produse ale Prysmian, care permit extinderea gamei de servicii și soluții oferite de operatorii de telecom datorită parametrilor tehnici inovatori:

  • Flex ribbon, tip de module cu fibre optice, ce permit construcția unui cablu cu de 3x mai multe fibre decât unul convențional, la același diametru (gândiți-vă la volumul de fibre dintr-un centru de date!)
  • Sirocco – cabluri care folosesc inovările aduse de Prysmian în construcția fibrei (ex. prima fibră din lume de 180 um anunțată în 2019). De ce e important? Pentru că folosind aceste fibre cablurile pot ajunge la 50% din diametrul unui cablu convențional. Pe de altă parte, folosirea polietilenei reciclate, tamburi de lemn mai mici, greutate mai mică pentru transport, și avem un exemplu de produs proiectat cu 360’ sustenabilitate.

 

Cum se vor prioritiza investițiile de la Uniunea Europeană în sectorul de Telecomunicații?

Cristian Gheorghe: Este important, din punctul meu de vedere, ca fondurile să fie direcționate către acele oportunități care nu sunt adresate de piață, așa numite eșecuri de piață. Sunt acele părți din Europa, unde investitorii privați nu sunt interesați să investească, și acestea sunt zonele rurale izolate, zone montane sau insulare, care au populație redusă sau îmbătrânită. Trebuie construită o punte între urban și rural, pentru ca niciun cetățean să nu fie lăsat în urmă și fiecare să aibă access la infrastructura de informații.

De asemenea, este important să avem o industrie de telecomunicații solidă în Europa, care să susțină pe termen lung toate aceste investiții și schimbări rapide de tehnologii și inovații. Avem companii în Europa care sunt lideri mondiali în tehnologia de vârf, Prysmian fiind una dintre ele, iar păstrarea acestora în Europa este o responsabilitate strategică. Este dificil să concurezi cu producători din Orientul Îndepărtat, cum ar fi China și alte țări, în condiții de dumping de prețuri sau subvenționare a exporturilor și folosim fiecare ocazie să amintim celor din jur de ce trebuie să ne păstrăm și să protejăm valorile.

 Ce este decalajul digital și cum poate acesta fi depășit de România?

Cristian Gheorghe: Decalajul digital se referă la diferența dintre cei care pot beneficia de avantajele digitalizării și cei care nu pot. De asemenea, este evident că acest dezavantaj se adâncește pe măsură ce economia se digitalizează.

În ciuda eforturilor și angajamentelor luate de diferite instituții regionale sau internaționale, problemele sociale sunt departe de a fi rezolvate:

  • Mai mult de 20% din cetățenii Uniunii Europene locuiesc în zone rurale, iar 75% din ei nu au acces la o rețea de bandă largă;
  • Numai 18% din zonele rurale din Uniunea Europeana au acces la o conexiune de 30 Mbps;
  • Mai mult de 66 M cetățeni ai Uniunii Europene nu au acces la conexiuni de tip FTTH.

Vorbind de România, un studiu publicat pe un site de specialitate identifica 2.268 de localități drept zone albe, localități care sunt răspândite în întreaga țară, cu excepția Bucureștiului și a regiunii înconjurătoare, adică 130 de mii de gospodării, precum și de 8.500 de întreprinderi și 2.800 de instituții publice.

În vreme ce serviciile în bandă largă sunt disponibile pe scară largă în părțile dens populate ale României, densitățile reduse ale populației din zonele rurale fac ca atragerea de investiții pentru infrastructura necesară să fie dificilă. Mai mult, inegalitatea economică între zonele urbane și cele rurale se menține, iar nivelurile reduse ale veniturilor potențiale pentru serviciile rurale sunt un alt contrastimulent al investițiilor.

Drept consecință, infrastructura în bandă largă în zonele rurale este adeseori neadecvată sau absentă. Fără o investiție din partea sectorului public, există puține perspective de depășire a decalajului digital urban-rural și a excluziunii sociale și economice a cetățenilor și întreprinderilor.

Alte date din ultimul raport al Institutului Național de Statistică:

  • Trei din patru gospodării din România au acces la internet. Potrivit INS, din totalul gospodăriilor din țara noastră, 78,2% aveau acces în 2020 la reţeaua de internet de acasă, ceea ce înseamnă o creștere de 2,5% față de anul anterior.
  • Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 8 din 9 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest (84,9%) şi Nord-Vest (81,9%). Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (72,4%), Nord-Est (73,6%) ṣi Sud-Muntenia (74,3%), se arată raportul INS.
  • Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 85,9%, în creştere cu 3,6 puncte procentuale faţă de anul anterior (85,9% faţă de 82,3%).
  • Dintre utilizatorii curenţi, 79,1% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creṣtere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul anterior (79,1% faţă de 77,0%).

Ce este Smart Village, proiectul propus de Prysmian Group și care au fost rațiunile pentru care ați luat decizia de a face un astfel de proiect? Unde are loc proiectul?

Cristian Gheorghe: Proiectul Smart Village este o inițiativă ce se încadrează în anagajamentul luat de Grupul Prysmian de a se concentra pe teme sociale legate de sustenabilitate, cum ar fi diversitatea, egalitatea și incluziunea digitală, susținerea și măsurarea impactului în comunitățile locale și altele.

Proiectele propuse comunităților locale sunt destinate școlilor, mediului de afaceri, administrației publice locale sau populației și sunt focalizate pe acele comunități din zonele defavorizate și vulnerabile.

Prysmian Group, împreună cu partenerii săi, propune pentru zonele rurale defavorizate din zona metropolitană Cluj o soluție inovatoare de infrastructură de comunicații prin fibră optică, ce va permite conectarea la internet a comunităților din aceste localități, cât și sprijină crearea unei platforme ce va oferi servicii pentru comunitățile conectate.

Din punct de vedere tehnic, soluția oferită este o rețea de tip FTTH multi-operator, unde deținătorul infrastructurii este separat de furnizorii de conținut, fără a fi competitori și include orice este necesar pentru o infrastructură pasivă, de la punctul de distribuție al operatorilor, până la punctul de distribuție de la client.

Infrastructura va fi completată de o platformă digitală pentru a găzdui serviciile pentru administrația locală cât și localitățile locale.

Pentru realizarea acestor soluții Prysmian colaborează cu Asociația Metropolitană Cluj, Universitatea din Cluj, Startup Cluj, alte startup-uri locale.

Vă mulțumesc!

 

 

 

 

 

 

BVB | Știri BVB

Obligatiuni Autonom Services 2024 (AUT24E) (25/10/2021)

Depunere prospect emisiune obligatiuni spre aprobare ASF

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (25/10/2021)

Inregistrarea la Registrul Comertului a reducerii capitalului social

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (25/10/2021)

Raport privind rezultatele operationale cheie preliminare 9 luni 2021

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (25/10/2021)

Notificare rascumparare actiuni proprii 18 - 22 octombrie 2021