Update articol:

Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2023 și proiecția acesteia pe anii 2024-2026: Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este estimat la 4,4 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9 % din PIB

  • În anul 2023 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea însumează aproximativ 154,2 miliarde lei

  • Pe termen mediu (2023 – 2026), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menține la un nivel sustenabil ce nu va depăși 49,80%

 

România se confruntă cu fenomenul deficitelor gemene, are o structură rigidă a bugetului, cu ponderi mari în total cheltuieli a cheltuielilor cu salariile și asistența socială, impunându-se o reformă a cheltuielilor prin crearea de spațiu fiscal pentru cheltuielile de investiții, principalul motor al creșterii economice. Pe termen scurt, trebuie găsit un echilibru între nevoia de a proteja pe cei mai vulnerabili la șocul indus de aceste evenimente majore și nevoia de a combate inflația în același timp. Intervențiile pe care statul le face pentru susținerea persoanelor vulnerabile trebuie foarte bine țintite, în condițiile resurselor limitate și în condițiile necesității consolidării fiscale asumate până în anul 2024. În condițiile în care deficitele mari ne individualizează la nivelul spațiului European, aversiunea față de risc crește, iar investitorii vor penaliza țările cu dezechilibre mari, se arată în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2023 și proiecția acesteia pe anii 2024-2026, postat pe site-ul Ministerului Finanţelor .

Potrivit documentului, contextul internațional deosebit de fragil și vulnerabil, creează o situație fără precedent, incomparabilă, cu o altă perioadă anterioară.  Economia mondială încetinește, își deteriorează performanța, creșterea economică este estimată să scadă atât la nivel european (0,3% atât la nivel UE cât și Zona Euro) cât și la nivel național (2,8% estimată pentru anul 2023). Deși situația în România nu este atât de rea, în timp lucrurile nu rămân la fel, pentru că economia este un organism viabil, perspectiva economică se deteriorează peste tot în lume, potrivit oficialilor de la finanţe. Totodată, sprijinul fiscal acordat de guverne pentru populație și companii în pandemie începe să fie diminuat, pe măsură ce lucrurile se normalizează și economiile se deschid. Toate aceste tendințe au impact asupra politicilor fiscal bugetare și nu în ultimul rând asupra companiilor.

Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2023 și proiecția acesteia pe anii 2024-2026 a fost elaborat în baza art.35 alin (2) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2023-2025 și prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2020-2026 (prognoza de  toamnă 2022).

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023, în condițiile în care șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real.


Măsurile anului 2023

  • în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei.
  • În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
  • Menținerea cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022
  • munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepții prevăzute de lege.
  • În anul 2023 nu se acorda personalului bugetar bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare,  precum și premii.
  • în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performante deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
  • În anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022.
  • În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
  • la data de 1 ianuarie 2023 se stabilește punctul de pensie la 1785 lei în creștere cu 12,5% față de anul 2022. Începând cu anul 2024 aceasta valoare se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Naţional de Statistică. Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
  • începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute recalculate, stabilite și/sau actualizate, după caz, potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31.12.2017, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
  • a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească 3.256 lei;
  • b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească 4.687 lei;
  • c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească 6.103 lei;
  • d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească 7.518 lei;
  • e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească 8.902 lei;
  • f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească 10.000 lei.

 

  • începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01.01.2018, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
  • a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
  • b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
  • c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
  • d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
  • e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
  • f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

 

  • începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei.
  • În anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcție de veniturile lunare realizate. Ajutorul financiar se plătește, din oficiu, în luna ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023.
  • a) în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
  • b) în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și  2000 lei, inclusiv;
  • c) în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și  3000 lei, inclusiv.

 

  • (2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023, astfel:
  • a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
  • b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și  2000 lei, inclusiv;
  • c) în cuantum de 300 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și  3000 lei, inclusiv.
  • Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;

 

  • În anul 2023 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2022:
  1. a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
  2. b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin.(1);
  3. c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  4. d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
  5. e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  6. f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
  7. g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
  8. h) indemnizația președintelui Consiliului National al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului National al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
  9. i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
  10. j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
  11. k) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
  12. l) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
  13. m) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2023 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2022.

  • Neactualizarea în anul 2023 a pensiilor de serviciu cu rata medie anuala a inflației pentru anumite categorii de personal stabilite de lege.
  • Începând cu data de 1 ianuarie 2023, invalizilor de război, veteranilor de război și văduvelor de război li se acordă o indemnizație după cum urmează:
  1. a) invalizilor de război:
  • 950 de lei lunar, pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul I de invaliditate;
    • 300 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul II de invaliditate;
    • 170 de lei lunar, pentru cei încadrați în gradul III de invaliditate;
  1. b) veteranilor de război:
  • 780 de lei lunar;
  1. c) văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit:
  • 780 de lei lunar.”
  • în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază în mod excepțional de o indemnizație compensatorie. De indemnizația compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
  • Indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare , iar pentru copilul cu handicap la nivelul reprezentând valoarea în lei a prestației sociale  acordată în baza art. 58 alin.(5) din același act normativ.
  • numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;
  • Menținerea nivelului rentelor viagere în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2022 prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare;
  • Menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit acordată în baza Legii nr. 118/2002 la nivelul din luna decembrie 2022, de 6.240 lei.
  • Prorogarea prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
  • În anul 2023 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute în o serie de acte normative.
  1. a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
  • Cupoanele sociale și sprijinul pentru învățare prevăzute la art. 27 alin. (6) și art.356 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă până la data de 31 decembrie 2023.
  • Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră, se precizează în proiect.

Se estimează că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru, dar va avea impact și asupra creșterii consumului.

  • Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024

 

Planificarea bugetară pe anul 2023 și estimările pe perioada 2024-2025 își  mențin angajamentul ferm de ajustare a deficitul bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, vizând o creștere mai limitată a cheltuielilor curente și o continuare a eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor. În acest context, deficitul bugetar ESA în anul 2023 este estimat la 4,4 % din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9  % din PIB, respectiv o reducere de1,5 puncte procentuale față de anul 2023, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,95 % din PIB în anul 2024.Deficitul bugetar cash atinge  în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează in regulamentele europene.

 În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB), se va menține pe tot orizontul de referință, dar continuă să se ajusteze și în anul 2023, cu 1,87 puncte procentuale față de 2022, pentru ca în anul 2026 să înregistreze 3,13% din PIB, respectiv o ajustare de 0,66 puncte procentuale față de anul 2023.

Pe termen mediu (2023 – 2026), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menține la un nivel sustenabil ce nu va depăși 49,80%[1] din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 42% din PIB.

  • Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României.

 

În anul 2023 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea însumează aprox.    154,2 miliarde lei , deci se constată o creștere în valoare nominală față de anul 2023.

În anii  2022, 2023 si 2025 si 2026 se constată o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe și PNRR din cadrul surselor de finanțare.

Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7% din PIB in perioada 2023-2026 este susținut de fondurile europene aferente cadrului financiar 2021-2027 si cele ce provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență care finanțează reformele din PNRR, care degrevează efortul național.

  • Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare pe anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante:

 Finanțarea schemelor de ajutor de stat

  •  Programul ”Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții”, include scheme de ajutor de stat care se aplică atât întreprinderilor mari cât și IMM-urilor, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, precum și modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor;
  • Schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
  • Scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare;
  • Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19;
  • Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii “IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE”, cu modificările și completările ulterioare;
  • Scheme de ajutor de statIMM INVEST PLUS și a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST,
  • Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil pentru alimentarea motoarelor, ca urmare a conflictului armat din Ucraina,
  • Programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească;

 

  • Măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice cu focalizare pe :

 

  •  * finanțarea unor reforme în domeniul muncii, al pensiilor, unor măsuri active economice pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, al sprijinirii IMM al căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de războiul din Ucraina; Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, majorarea punctului de pensie și  a indemnizației sociale pentru pensionari garantată, acordarea unei indemnizații compensatorii persoanelor cu dizabilități, a unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcție de veniturile lunare realizate, dar și acordarea unor reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, la facilitățile de transport prevăzute de o serie de acte normative, etc , măsuri care pot fi regăsite și aprofundate  în cuprinsul raportului. Măsurile asumate de Guvern  vor avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
  • Consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat, de unde rezultă și modernitatea acestui buget, la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;

Adoptarea Hotărârii nr.467/2022 din 6 aprilie 2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare și execuție a programelor bugetare va contribui la performanța alocărilor bugetare, a transparenței și predictibilității politicilor finanțate, va fi  un pas crucial în schimbarea filozofiei bugetare pe bază de performanță.

  • Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european.

Potrivit oficialilor de la Finanţe, cuvintele cheie care caracterizează acest proiect de buget sunt reconsiderare, recalibrare, întrucât se constată o îmbunătățire a compoziției cheltuielilor bugetare în favoarea investițiilor și scăderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistența socială în total cheltuieli bugetare, mărind spațiul de manevră pentru cheltuieli cu rol în asigurarea și menținerea creșterii economice, dar și o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în favoarea creșterii ponderii proiectelor europene în totalul surselor de finanțare.

De remarcat că bugetul pe anul 2026 prevede cel mai mare volum de investiții de 7,71% în PIB, cel mai mare procent înregistrat pe orizontul de referință.

 

Indicatorii bugetari pe anul 2023

Proiecția veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2023-2026 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referință, precum și a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal. Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală.

Astfel, în anul 2023 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6miliarde lei (34,77din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2026 la 655,1, miliarde lei (32,78% din PIB).

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA(21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 %).

De remarcat tendința de creștere în anul 2023 în totalul veniturilor  bugetare față de anul 2022 a sumelor provenind de la UE, ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național si un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.

POLITICA DE CHELTUIELI

Măsuri pe termen mediu

  • Asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile și pensiile în sectorul public;
  • Orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală, energia și  tehnologia avansată susținute, tranziție verde și digitală la care se adaugă resurse din fondurile europene aferente cadrului financiar 2021-2027 si Mecanismului de redresare și reziliență.
  • Reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții cofinanțate din fonduri europene, trăsătură care se constată pe toată perioada de referință.
  • Accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție și operaționalizarea PNRR.
  • Continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat și în perioada 2023-2025, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice și asigurării stabilității macroeconomice, ceea ce reflectă o atitudine prietenoasă cu mediul de afaceri.
  • Continuarea procesului de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare prin creșterea ponderii cheltuielilor cu finanțare din fonduri externe față de cele din surse naționale, dar și a cheltuielilor de investiții în total cheltuieli bugetare.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de  607,9 miliarde lei,  în anul 2026 acestea ajung la 713,1 miliarde lei, respectiv 35,68% din PIB, înregistrând o tendință de scădere pe orizontul de referință.

Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 11,7% din PIB în anul 2023, totuși evidențiindu-se o tendință de scădere față de anul 2022 și fără să cunoască vârfuri pe orizontul de referință.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, ajungând în anul 2026 la 142,7 miliarde lei, diminuându-se ca pondere în PIB pe orizontul de referință.

Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de scădere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu dobânzile  înregistrează de asemenea o  diminuare  ca pondere în PIB pe perioada 2023-2025.

Cheltuielile cu investițiile însumează în anul 2026 154,1 miliarde lei, cu tendință de creștere pe orizontul de referință.

Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2023 se situează asistența socială (29,8% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,0% din total) și cheltuieli de investiții (18,4% din total). Totuși, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2023  o creștere a ponderii cheltuielilor cu investițiile,  diminuare  a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, a cheltuielilor de personal, ceea ce reflectă procesul de eficientizare calitativă a cheltuielilor bugetare.

[1] Estimările indicatorului sunt pentru sfârșitul fiecărui an. Pe parcursul anului datoria publică poate fluctua în concordanță cu politica de finanțare a Ministerului Finanțelor privind atragerea în avans a resurselor necesare pentru implementarea planului de finanțare.

 

BVB | Știri BVB

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (27/01/2023)

Solicitare completare ordine de zi AGA 15(16).02.2023

ROMCARBON SA (ROCE) (27/01/2023)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) pentru S2, 2022