Sorin Cristian Niță – Profesor Universitar Academia de Studii Economice, Presedinte Bucharest Fintech Network

Pe măsură ce România se pregătește pentru turul II al alegerilor prezidențiale, lupta pentru viitorul țării capătă nuanțe profunde. Dezbaterea nu se limitează doar la economie, ci reflectă și o ciocnire între ideologii: valorile democratice și de piață liberă promovate de Uniunea Europeană versus influențele autoritariste și controlul centralizat asociate cu Rusia.

Deși opțiunea strategică a României ar trebui să fie evidentă, incertitudinea politică și poziționările ambigue riscă să producă efecte economice devastatoare, similar celor resimțite de țările care oscilează între aceste două paradigm, Georgia fiind un astfel de exemplu.

O amenințare la adresa investițiilor

România a beneficiat enorm de pe urma modelului european, care susține transparența, stabilitatea instituțională și economia de piață. Orice deviere de la acest model creează confuzie în rândul investitorilor, care preferă piețele previzibile și sigure. În contextul unei retorici politice care flirtează cu valorile și interesele Rusiei, România riscă să fie percepută ca instabilă. Aceasta ar putea duce la o scădere a investițiilor străine directe și la stagnarea proiectelor mari de dezvoltare.

Costurile împrumuturilor și stabilitatea financiară

Încrederea pe piețele internaționale este crucială pentru o economie modernă. Dacă România își compromite angajamentul față de principiile europene, acest lucru ar putea fi interpretat de creditorii internaționali ca un semn de instabilitate politică și economică. Costurile împrumuturilor ar crește semnificativ, iar capacitatea guvernului de a finanța proiecte majore de infrastructură sau de a acoperi deficitul bugetar ar fi serios afectată.

Pericolul de a ignora revoluția digitală

Viziunea de a reveni la o economie  de tip “Old Economy” industrializata cu puternice valente agricole neglijează progresul tehnologic si plasează România în contradicție cu tendințele globale care modelează viitorul piețelor financiare. Lumea trece rapid către digitalizare, cu criptomonedele, tehnologia blockchain și ecosistemele financiare digitale devenind parte integrantă a economiilor moderne. Ignorarea acestei transformări nu doar că izolează România de oportunități globale profitabile, dar riscă să facă țara irelevantă în peisajul financiar aflat într-o schimbare rapidă.

În plus, o reticență față de tehnologie împiedică România să atragă investiții în fintech și industrii conexe. Țările care adoptă și inovează în sectorul financiar digital devin hub-uri pentru talent, capital și activități antreprenoriale. Prin marginalizarea tehnologiei, România riscă să piardă populația tânără și bine pregătită în favoarea țărilor care oferă perspective mai bune în piețele digitale, agravând astfel fenomenul de brain-drain și stagnând creșterea economică. Viziunea unei economii bazate pe industrii depășite poate răsuna ca un apel la nostalgie, dar este insuficientă pentru a concura într-o lume condusă de progresul tehnologic. Un astfel de exemplu vedem in Coreea de Nord.

Impact asupra locurilor de muncă și economiei

România a devenit un hub important în lanțurile de aprovizionare europene, iar industriile sale exportatoare depind de piețele deschise din UE. O deviere de la valorile europene ar putea înstrăina partenerii comerciali, ceea ce ar avea un impact direct asupra locurilor de muncă. În special industriile manufacturiere și IT ar putea suferi pierderi, reducând oportunitățile pentru tineri și pentru forța de muncă calificată. Totodata legătura economică strânsă cu Uniunea Europeană contribuie la stabilitatea leului românesc. Într-un context în care România ar începe să fie percepută ca alunecând spre o sferă de influență mai apropiată de Rusia, leul ar putea suferi devalorizări severe. Inflația, alimentată de o monedă slăbită, ar afecta puterea de cumpărare a românilor, cu consecințe grave pentru gospodăriile deja vulnerabile.

Încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri

Pe măsură ce climatul politic devine mai instabil, încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri scade. Companiile devin mai reticente să investească, iar consumatorii își reduc cheltuielile, temându-se de viitor. Acest ciclu de precauție contribuie la stagnarea economică și la încetinirea dezvoltării.

Atacul asupra proprietății private: Un risc pentru viitorul României

O viziune economică ce favorizează sectoare tradiționale precum agricultura și mineritul, fără a încuraja inovația și tehnologia, poate deschide calea unor politici economice care subminează dreptul la proprietate privată, garantat de Constituția României și de tratatele internaționale la care statul român este parte. O astfel de abordare, în care proprietatea privată este marginalizată în favoarea unor proiecte economice de stat sau colectiviste, constituie nu doar o întoarcere în trecut, ci și o potențială încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Dreptul la proprietate este esențial într-o economie modernă bazată pe inițiativă privată și liberă concurență, iar orice atac asupra acestuia riscă să erodeze încrederea investitorilor, să restrângă libertățile economice și să izoleze România pe scena internațională.

Educația financiară absentă: Un obstacol în înțelegerea deciziilor economice cruciale

Lipsa implementării materiilor de educație financiară în școli înainte de anul 2019, împreună cu celelalte carențe existente la nivelul sistemului educațional românesc în perioada postdecembristă, duce la imposibilitatea majorității populației de a înțelege implicațiile economice reale ale unor decizii radicale precum cele menționate de catre candidatul la președinție. În fapt, întrucât elevii (viitorii membri ai societății cu drept de vot) nu au noțiuni fundamentale de economie, neînțelegând implicațiile creșterii dobânzilor pe plan internațional, lipsa investițiilor, scăderea bursei de valori  etc, pot face alegeri fara a avea capacitatea reala de a discerne intre posibilele scenarii.

O alegere ideologică cu consecințe economice

Conflictul ideologic dintre Uniunea Europeană și Rusia nu este doar o chestiune geopolitică, ci și una economică. Modelul european este construit pe democrație, stat de drept și economie de piață, valori care aduc stabilitate și prosperitate. În schimb, modelul autoritarist și centralizat al Rusiei vine cu riscuri de corupție sistemică, instabilitate instituțională și oportunități economice limitate.

România trebuie să rămână ancorată în valorile europene dacă dorește să mențină creșterea economică și stabilitatea. Alegerile prezidențiale sunt mai mult decât o competiție politică – ele reprezintă o declarație despre direcția în care țara își dorește să meargă. Este un moment decisiv, iar efectele vor fi resimțite de generațiile viitoare.