Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a garantat vineri, la Helsingborg, angajamentul tuturor aliaţilor, deşi “unii l-au pus la îndoială”, şi a asigurat că răspunsul la un atac asupra Alianţei ar fi unul “devastator”, informează EFE.
“Ştiu că unii au pus la îndoială această legătură şi poate chiar au contestat determinarea acestei Alianţe de a rămâne unită în faţa unui adversar, aşa că permiteţi-mi să fiu foarte clar. Angajamentul aliaţilor faţă de articolul 5 este neclintit”, a declarat Mark Rutte într-o conferinţă de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO desfăşurată joi şi vineri în oraşul suedez Helsingborg.
Secretarul general al NATO a evidenţiat că, pentru a obţine rezultate concrete, eforturile aliaţilor ar trebui să vizeze trei direcţii principale: investiţii sporite, producţie industrială şi continuarea sprijinului pentru Ucraina, potrivit informaţiilor apărute pe site-ului Alianţei.
El a subliniat că, “pentru a asigura că NATO rămâne pregătită, trebuie să investim în apărarea noastră, să producem capacităţile de care avem nevoie şi să ne continuăm sprijinul pentru Ucraina. Acestea sunt priorităţile noastre pentru viitorul Summit NATO de la Ankara şi exact la aceasta au lucrat miniştrii de externe pentru a se pregăti”.
Totodată, a remarcat că, în 2025, investiţiile în apărare din partea aliaţilor europeni şi a Canadei au crescut cu 20% şi a apreciat că această tendinţă va continua.
În contextul în care este evident că industriile ţărilor aliate nu sunt capabile să producă la nivelul necesităţilor, a informat că miniştrii de externe prezenţi la reuniune au discutat despre “această nevoie urgentă de a creşte producţia industrială de apărare în întreaga Alianţă”, subliniind imperativul de a “produce mai rapid şi la o scară mai mare pe ambele părţi ale Atlanticului”, ceea ce va creşte “capacitatea noastră industrială de apărare”.
Mark Rutte a menţionat continuarea sprijinului pentru Ucraina ca “o parte importantă a asigurării propriei noastre securităţi”, subiect abordat în cadrul discuţiilor de joi seară la care a luat parte şi ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga.
În cadrul unui sprijin NATO pentru Ucraina “substanţial”, “previzibil” şi “durabil”, bazat pe “cerinţele critice ale Ucrainei”,
Lista Prioritară a Cerinţelor Ucrainei (PURL), a mai declarat Rutte, va continua ca mecanism important pentru furnizarea de sprijin urgent ţării aflate în război cu Rusia.
În cadrul reuniunii de joi, aliaţii au primit vestea că Statele Unite vor trimite în cele din urmă 5.000 de militari în Polonia, după ce anulaseră o desfăşurare prevăzută de 4.000 în aceeaşi ţară, şi după ce au decis să retragă 5.000 de soldaţi staţionaţi în Germania.
Întrebat dacă crede că ţările europene vor fi capabile să îşi asigure protecţia fără SUA, Rutte a clarificat că “nu ne pregătim pentru această (…) întrebare”.
În schimb, a clarificat că Washingtonul doreşte “să continue să participe foarte activ în NATO”, în timp ce speră ca europenii să cheltuie împreună la fel ca el pentru apărare şi să “îşi asume o responsabilitate mai mare în apărarea părţii europene a NATO”.
Secretarul general al NATO a subliniat că SUA vor continua să fie “prezente pe termen lung în ceea ce priveşte armamentul nuclear, dar şi în cel convenţional”, în Europa.
“Nu trebuie să uităm că apărarea teritoriului continental al Statelor Unite începe în Norvegia, şi de ce începe în Norvegia? Pentru că acele uriaşe submarine nucleare ale Rusiei, dacă reuşesc să treacă prin Norvegia, se pot apropia prea mult de coasta Statelor Unite, ceea ce ar reprezenta o ameninţare directă pentru Statele Unite”, a exemplificat el.
Astfel, NATO “nu este aici doar pentru a apăra continentul european, ci şi pentru a apăra teritoriul continental al Statelor Unite”. “Aşadar, suntem împreună în asta”, a adăugat el.
În acelaşi sens, a recunoscut că întotdeauna i s-a părut “ciudat că o parte a lumii atât de bogată – Europa este o parte foarte bogată, poate cea mai bogată din lume – are nevoie de sprijinul altei părţi a lumii pentru a se apăra de ruşi în măsura în care o face acum, într-o situaţie în care depindem prea mult de un singur aliat, şi anume Statele Unite”.
“Ceea ce vom vedea în anii următori va fi o schimbare spre o egalitate mai mare, în care europenii vor prelua o responsabilitate mai mare, cu Statele Unite ferm ancorate în relaţia transatlantică”, a concluzionat secretarul general al NATO.