Update articol:

Sondaj BNR: Impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității și costurile – cele mai presante constrângeri pentru companii

* Pentru finanțarea operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte firmele utilizează preponderent surse interne
** In topul celor mai importante obstacole întâlnite de firme în accesarea finanțării de la bănci și IFN se află nivelul prea ridicat al dobânzilor și al comisioanelor percepute, cerințele privind valoarea sau tipul colateralului și clauzele contractuale

Între cele mai presante pentru companii constrângeri se mențin impredictibilitatea mediului fiscal, nivelul ridicat al fiscalității și costurile (de producție, cu forța de muncă etc.), fiind urmate de concurența și disponibilitatea forței de muncă bine pregătite, potrivit Sondajului privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România, pe luna iunie, publicat de Banca Natională a României. În ultimele șase luni, companiile au resimțit în creștere problemele întâmpinate în desfășurarea activității, conform acestuia.

Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România (FCNEF) surprinde opiniile sectorului real cu privire la: (i) cele mai presante probleme în desfășurarea activității, (ii) disponibilitatea și evoluția surselor de finanțare, (iii) rata de succes în accesarea finanțării de la bănci și IFN și în accesarea fondurilor europene și (iv) relația firmelor cu băncile și IFN. Analiza este realizată pe baza răspunsurilor companiilor la sondajul menționat și se referă la perioada aprilie 2018 – martie 2019. 

Potrivit sondajului, aspectele resimțite de companii reflectă riscurile asociate evoluției pe piața muncii evidențiate prin deficiențele structurale persistente, având impact asupra costurilor firmelor, dar și a competitivității interne și externe: “Nevoia de predictibilitate a factorilor de ordin fiscal continuă să fie stringentă și să influențeze negativ mediul de afaceri din România, atât în ansamblu (66 la sută dintre respondenți apreciază factorul ca fiind mare sau foarte mare, în creștere cu 7 puncte procentuale de la decembrie 2018), cât și în structura pe dimensiuni ori sectoare  de activitate. În plus, nivelul ridicat al fiscalității este apreciat ca având o influență semnificativă de către 64 la sută din totalul companiilor, punând conduita politicii fiscale pe primul plan în preocupările firmelor. Diminuarea incertitudinilor legislative, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice, este de natură să genereze efecte pozitive asupra dezvoltării activității firmelor, inclusiv din perspectiva planurilor de investiții ale acestora. “

Accesul la finanțare nu este considerat de companiile chestionate drept o problemă presantă în perioada analizată, 64 la sută dintre firmele chestionate catalogând acest factor drept scăzut sau foarte scăzut, potrivit BNR.

Pentru finanțarea operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte firmele utilizează preponderent surse interne, precum reinvestirea profitului, vânzarea de active sau credite de la acționari sau majorări de capital, similar exercițiului precedent, mai arata sondajul: “Companiile apelează la credite bancare într-o măsură relativ redusă, principalele produse fiind descoperitul de cont sau liniile de credit. De asemenea, analiza structurii pasivului firmelor fundamentează aceste rezultate, având în vedere că doar 8,7 la sută din total pasiv sunt reprezentate de credite de la bănci autohtone și de la IFN3 , conform datelor la iunie 2018.

Din punct de vedere al dimensiunii, există diferențe semnificative între structura finanțării întreprinderilor de talie mică și mijlocie, comparativ cu aceea a companiilor mari. Astfel, în cazul IMM, principalele surse de finanțare sunt cele interne, în timp ce în ceea ce privește corporațiile, finanțarea bancară de tipul descoperitului de cont, al liniilor de credit sau al creditelor de trezorerie are o proporție semnificativă în structura de finanțare a acestora. În plus, corporațiile apelează într-o mai mare măsură la creditele de investiții (22 la sută, față de 7 la sută în cazul IMM).

 În România, activitatea de investiții a firmelor se află la un nivel relativ scăzut, comparativ cu media europeană , conform unui studiu realizat de Banca Europeană de Investiții. Astfel, rata de creștere a investițiilor a fost negativă în perioada care a urmat crizei financiare, până în 2017, când firmele au reluat activitatea investițională. Cu toate acestea, doar 25 la sută dintre companii au investit în anul 2017, procent în scădere față de perioada premergătoare crizei financiare (43 la sută). Companiile care activează în domenii precum agricultură, industrie și comerț se finanțează într-o mai mare proporție de la bănci, comparativ cu cele din sectoarele servicii, utilități, respectiv construcții și imobiliare. De asemenea, firmele din agricultură se remarcă prin utilizarea mai intensivă a creditelor pentru investiții de capital.”

Conform studiului, in perioada aprilie 2018 – martie 2019, mai puțin de jumătate din firme au apelat la surse de finanțare din afara companiei, în ușoară creștere față de exercițiul anterior. Principalul motiv pentru care firmele au accesat finanțare de la bănci sau IFN a fost constituirea unui capital de lucru (stocuri, echipamente etc.) sau plata furnizorilor (30 la sută). Investițiile pentru creșterea gradului de inovare nu reprezintă o prioritate pentru companiile din România, doar 1 la sută dintre acestea contractând credite în acest sens. De asemenea, în studiul Băncii Europene de Investiții companiile românești sunt pe ultimul loc din punct de vedere al intensității cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, relativ la celelalte state europene.

Acest lucru este confirmat de datele din situațiile financiare, care arată că investițiile în active necorporale reprezintă doar 6 la sută din totalul investițiilor realizate de firme în anul 20178 . Spre deosebire de companiile de tip IMM, doar o treime dintre corporații au răspuns că nu au apelat la surse de finanțare din afara companiei. Majoritatea acestora au contractat credite pentru nevoi curente (49 la sută), iar un procent de 30 la sută au îndreptat aceste fonduri către investiții pentru dezvoltare (achiziții de utilaje, terenuri, clădiri), față de 9 la sută în cazul IMM. Investițiile pentru creșterea gradului de inovare reprezintă o destinație pentru fondurile contractate, externe firmei, în cazul a 4 la sută dintre corporații (1 la sută în cazul IMM) (Grafic 12). Investițiile destinate inovării sunt mai pronunțate în cazul companiilor din sectoarele cu grad ridicat de tehnologizare (high tech), respectiv 6 la sută dintre firmele din această categorie.

Firmele care au aplicat pentru un credit în ultimele 12 luni resimt într-o mai mare măsură creșterea costurilor de finanțare, comparativ cu exercițiul anterior. Astfel, în topul celor mai importante obstacole întâlnite de firme în accesarea finanțării de la bănci și IFN se află nivelul prea ridicat al dobânzilor și al comisioanelor percepute, cerințele privind valoarea sau tipul colateralului și clauzele contractuale.