Dreptul s-a îndepărtat de noțiunile de dreptate, morală și etică și a ajuns să își justifice existența prin propriul aparat tehnic, consideră avocatul Ștefan Vlad, co- coordonator al Centrului pentru o Justiție Dreaptă din cadrul Sovereign Institute for Liberty & Justice.
„Dreptul n-are legătură cu dreptatea. Da, astăzi dreptul nu are legătură cu dreptatea”, a declarat Ștefan Vlad, la lansarea institutului, explicând că această formulare, pe care spune că o întâlnește tot mai des în spațiul juridic românesc, reflectă o separare între drept, pe de o parte, și dreptate, morală și etică, pe de altă parte.
„Este doar o realitate pe care o constatăm din ce în ce mai mult, s-a inserat din ce în ce mai mult în conștiința oamenilor și reflectă, de fapt, o graniță, o despărțire între noțiunea de dreptate, morală, etică și drept”, a spus avocatul.
-
„Morala individului s-a desprins de drept”
Potrivit lui Ștefan Vlad, una dintre probleme este transformarea dreptului într-un sistem tehnic care tinde să se legitimeze prin el însuși. „Am ajuns să considerăm că aparatul tehnic care formează dreptul se justifică prin el însuși și că rațiunea lui este exact acest aparat tehnic”, a afirmat acesta.
În opinia sa, raportul dintre individ și drept s-a schimbat fundamental: „Dacă la început dreptul acționa firesc în numele individului, al moralei lui, al conștiinței lui, al valorilor lui intrinseci, astăzi morala individului s-a desprins de drept.”
Ștefan Vlad consideră că noțiuni precum statul de drept, democrația sau morala publică sunt importante, dar nu trebuie să conducă la pierderea din vedere a individului și a drepturilor sale. „Statul de drept, democrația, morala publică – iată noțiuni utile, dar insuficiente pentru a justifica prin ele însele noțiunea de drept, care, în primul rând, trebuie să se adreseze oamenilor”, a spus el.
-
„Dreptul a dobândit o natură imperialistă”
Avocatul a folosit o formulare critică pentru a descrie extinderea rolului dreptului în societatea contemporană. „Dreptul a dobândit o natură imperialistă. El astăzi vrea să cucerească. El găsește că este singurul instrument util”, a declarat Ștefan Vlad.
Acesta a remarcat un paradox: statul de drept, conceput pentru protejarea drepturilor individuale, poate constitui în anumite situații și cadrul juridic în care acestea sunt restrânse. În acest context, Vlad a făcut trimitere la articolul 53 din Constituția României: “Verificați articolul 53 din Constituția României, care spune destul de explicit și clar că drepturile și libertățile individuale pot fi restrânse în numele moralei publice, orice ar însemna morala publică”.
- „Înainte de a fi cetățean, omul este om”
Institutul își propune, potrivit lui Ștefan Vlad, să contribuie la reașezarea dreptului în raport cu individul și cu valorile acestuia. „Rolul nostru este să facem astfel încât dreptul să-și piardă complexul de superioritate. Să facem astfel încât dreptul să revină la ceea ce a fost, și anume un arbitru între ideologii și nu el însuși o ideologie”, a declarat Ștefan Vlad.
Acesta a sintetizat filosofia centrului prin raportarea statului de drept la libertățile individuale: „Vrem ca dreptul să recunoască faptul că, înainte de a fi cetățean, omul este om. Și, de fapt, asta este ideea fundamentală a unei justiții drepte. Vrem ca statul de drept să fie suficient de puternic pentru a ne apăra drepturile, dar suficient de modest pentru a ști unde este limita.”
Ștefan Vlad este avocat și partener coordonator al SCP Vlad Cenușă și Asociații, cu activitate în domeniul contenciosului administrativ și fiscal. În cadrul Sovereign Institute for Liberty & Justice, acesta este co-coordonator al Centrului pentru o Justiție Dreaptă.
| Știri BVB