Update articol:

Studiu Cambridge: Nemulțumirea globală față de democrație a ajuns la un nivel record

Nemulțumirea față de politica democratică în rândul cetățenilor din țările dezvoltate a crescut de la o treime la jumătate dintre toți indivizii din ultimul sfert de secol, conform unui studiu Cambridge privind atitudinile față de democrație, la nivel global. În cadrul acestui raport, „dezvoltat” înseamnă țări în care PIB-ul pe cap de locuitor depășește 30.000 USD.

“Peste tot, democrația este într-o stare precară”, a declarat autorul principal al raportului, dr. Roberto Foa, de la Departamentul de Politică și Studii Internaționale din Cambridge (POLIS). 

Cercetătorii au descoperit pe tot globul – din Europa în Africa, precum și Asia, Australia, America, cât și Orientul Mijlociu – că proporția persoanelor care spun că sunt „nemulțumite” de democrație a sărit semnificativ de la mijlocul anilor ’90 : de la 47,9% la 57,5%.

Echipa de cercetare, de la noul centru pentru viitorul democrației al Universității din Cambridge, spune că anul 2019 „reprezintă cel mai înalt nivel de nemulțumire democratică înregistrată”. Creșterea nemulțumirilor democratice a fost deosebit de accentuată din 2005.

Există o convergență generală în ceea ce privește nemulțumirea la nivel mondial, deoarece ”democrațiile în curs de dezvoltare” în regiuni precum Europa de Est și America Latină, unde sistemele democratice sunt relativ noi, au înregistrat o creștere mai lentă a nemulțumirii.

În Elveția, Danemarca, Norvegia, Olanda și Luxemburg, satisfacția față de  democraţie atinge maximele tuturor timpurilor. Aceste țări fac parte din „insula mulțumirii” – un grup select de națiuni care reprezintă doar 2% din cetățenii lumii. Alte „puncte luminoase” regionale, unde nivelurile de conținut civic sunt semnificativ mai mari, includ Asia de Sud-Est și, într-o măsură mai mică, democrațiile din Asia de Sud și Asia de Nord-Est.

În general, satisfacția față de democrație în Europa a fluctuat în cicluri în ultima jumătate de secol. Acum suntem în al treilea vârf în nemulțumire relativă, prima fiind „criza de guvernabilitate” a anilor ’70, a doua după recesiunea anilor ’90 și faza finală care începe în 2009 cu criza zonei euro. În toate cele trei perioade, nemulțumirea a ajuns la peste 50% din populație. Între aceste episoade, au existat şi perioade de relativitate în satisfacția civică – câțiva ani după prăbușirea Zidului Berlinului și primul deceniu după lansarea euro.

Raportul admite că perioada actuală ”pare mai gravă” decât în trecut. Nemulțumirea anilor 1990 a durat doar trei ani, din 1992 până în 1994, existând între timp și perioade de optimism. Raportul spune că există şi o diviziune serioasă, în creștere între două zone ale Europei: o ”zonă a disperării” în Franța și sudul Europei versus o ”zonă a automulțumirii” în Germania, Scandinavia și Olanda.

Spre exemplificare, documentul a indicat rezultatele alegerilor europene din 2019, când ”partidele anti-establishment au câștigat major teren în Franța, Italia, Spania și Grecia, având însă mai puțin succes în nordul Europei”.

Cu excepția evidentă a României, noile mari democrații din Europa centrală și de est au cunoscut o consolidare treptată a increderii poporului în instituțiile lor politice, de la „dubla tranziție” la democrație și economia de piață în anii ’90. În special, Europa centrală este una dintre puținele regiuni care a asistat la o creștere a satisfacției fata de democrație, dupa criza financiară globală.

Echipa de cercetare a constatat că schimbările de satisfacție democratică au răspuns deseori la „circumstanțe și evenimente obiective”, cum ar fi șocurile economice sau scandalurile de corupție. “Criza refugiaților din 2015 și criza financiară din 2008 au avut un efect imediat observabil asupra nivelurilor medii de nemulțumire civilă”, a spus Foa.

După debutul crizei financiare globale din octombrie 2008, de exemplu, nemulțumirea globală cu privire la funcționarea democrației a sărit în jur de 6,5 puncte procentuale – o creștere care „pare să fi fost durabilă”, spun cercetătorii. Pe o notă mai plină de speranță, echipa a găsit și opusul: democrațiile care lucrează împreună pentru rezolvarea crizelor de politică au un efect pozitiv. După ce Consiliul European a convenit asupra unui mecanism european de stabilitate pentru a combate criza a datoriilor suverane, nemulțumirea față de democrație a scăzut cu 10 puncte procentuale în Europa de Vest.

În SUA, s-a observat o scădere dramatică și neașteptată a satisfacției, potrivit cercetătorilor. În 1995, mai mult de trei sferturi dintre cetățenii americani erau mulțumiți de democrația americană. Primul mare impact a venit odată cu criza financiară din 2008, iar deteriorarea a continuat de la an la an. Acum, mai puțin de jumătate din cetățenii americani sunt mulțumiți de democrația lor.

Raportul mai spune: “Eșecurile repetate ale politicii financiare și externe în democrațiile consacrate, alături de corupția endemică și fragilitatea statului au dus la scăderea în democrație în ultimii 25 de ani. „Creșterea populismului poate fi mai puțin o cauză și mai mult un simptom al stării de rău democratic”, a spus Foa.

„Dacă încrederea în democrație a scăzut, asta se datorează faptului că instituțiile democratice nu au reușit să abordeze unele dintre crizele majore ale erei noastre, de la prăbușiri economice până la amenințarea încălzirii globale. Pentru a restabili legitimitatea democratică, asta trebuie să se schimbe”, mai spune raportul. 

Studiul Cambridge, care a chestionat oameni din 154 de țări, a împărțit țările în patru categorii de satisfacție: criză, stare de disconfort, îngrijorare și mulțumire.

Cele mai multe țări se află în cele două categorii din mijloc: Germania, împreună cu multe ”noi democrații” din Europa Centrală și de Est se află în categoria ”îngrijorare”, în timp ce România, Bulgaria, dar și Marea Britanie, Statele Unite, Spania, Italia sau Franța sunt clasate mai jos, la ”stare de disconfort”. Din punctul de vedere al dimensiunii populației, ”starea de disconfort” (”malaise”) a fost de departe cea mai largă categorie, reprezentând aproximativ 1,09 miliarde de persoane.

Singurele țări în care oamenii sunt considerați ”mulțumiți” de democrație sunt Elveția, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Irlanda, Olanda și Austria. Țările aflate în ultima categorie, cea de ”criză”, sunt Moldova, Ucraina, Mexic, Brazilia, Columbia, Peru și Venezuela.

Raportul a folosit un set de date unic, de peste 4 milioane de oameni. Acesta combină peste 25 de sondaje internaționale care acoperă 154 de țări între 1995 și 2020, cu unele date până în 1973 și include noi sondaje transnaționale comandate de firma de votare YouGov.

BVBStiri BVB

PATRIA BANK S.A. (PBK) (26/02/2021)

Rezultate financiare preliminare 2020

DAFORA SA (DAFR) (26/02/2021)

Rezultate financiare preliminare 2020

ROMCAB SA (MCAB) (26/02/2021)

Rezultate financiare preliminare 2020

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (26/02/2021)

Rezultate financiare preliminare 2020