- Noile reguli impun o taxă de 20% în aproape toate etapele existenței unui trust și oferă familiilor termen până la 22 octombrie pentru a declara și plăti taxele datorate pentru activele transferate în trusturi începând cu anul 2023
Trusturile offshore au fost mult timp utilizate de cei mai bogați chinezi pentru a păstra în afara țării active în valoare de sute de miliarde de dolari. Acum, decizia Beijingului de a le impozita a declanșat o avalanșă de solicitări către avocați și o goană după lichidități, scrie CNBC.
Timp de decenii, această structură juridică a fost instrumentul preferat al marilor oameni de afaceri chinezi pentru deținerea participațiilor înainte de listarea la bursă, a averilor familiale și a altor active, fără ca regimul fiscal aplicabil în China să fie clar definit. Însă, pe 24 iulie, Ministerul chinez al Finanțelor și autoritatea fiscală au publicat cele mai clare reguli de până acum privind impozitarea acestor structuri.
În baza noilor prevederi, va fi aplicată o taxă de 20% în aproape fiecare etapă din ciclul de viață al unui trust: la constituire, la distribuirea profiturilor și la încetarea acestuia.
Familiile au termen până la 22 octombrie – o perioadă de grație de 90 de zile – pentru a declara și achita taxele aferente activelor transferate în trusturi offshore începând cu 1 ianuarie 2023. Întârzierile sau neplata pot atrage penalități.
Avocații și bancherii, asaltați de solicitări
Termenul-limită a generat o mobilizare fără precedent în Hong Kong și Singapore, două dintre principalele jurisdicții utilizate de familiile bogate din China pentru administrarea averilor.
„Mulți clienți, administratori de trusturi și consultanți sunt încă în stare de șoc”, a declarat Clifford Ng, partener al casei de avocatură Zhong Lun din Hong Kong.
Potrivit lui Kia Meng Loh, director operațional și partener senior al firmei de avocatură Dentons Rodyk din Singapore, telefoanele au venit din partea familiilor bogate, băncilor private, companiilor de administrare a trusturilor și firmelor de asigurări.
„Vor să știe dacă sunt afectați de noile reguli, cât de mare va fi factura fiscală și cum o pot achita înainte de expirarea perioadei de grație”, a spus acesta, adăugând că unii clienți analizează deja ce active ar putea vinde.
„Acesta este un moment de cotitură pentru planificarea averilor private legate de China”, a subliniat Loh.
Active de sute de miliarde de dolari
Mizele sunt uriașe pentru industria administrării averilor.
Potrivit unui raport KPMG și al Hong Kong Trustees’ Association, activele administrate prin trusturi în Hong Kong au ajuns la 5.200 de miliarde de dolari HK (aproximativ 667 miliarde de dolari SUA) în 2023, iar 55% dintre investițiile aferente sunt localizate în China continentală și Hong Kong.
Pe lângă Hong Kong, Singapore, Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman reprezintă jurisdicții preferate pentru deținerea activelor offshore ale familiilor chineze cu averi mari.
Autoritatea Monetară din Singapore a transmis pentru CNBC că investitorii aleg orașul-stat datorită standardelor ridicate de reglementare, statului de drept și ecosistemului dezvoltat de administratori de averi și furnizori de servicii profesionale.
Beijingul caută noi surse de venit
Revizuirea regimului fiscal vine într-un moment în care guvernul chinez încearcă să identifice noi surse de venit bugetar.
Veniturile din vânzarea terenurilor – odinioară o sursă importantă de finanțare – s-au prăbușit pe fondul încetinirii economice, iar averile deținute în străinătate de cetățenii chinezi au devenit o țintă atractivă pentru autorități.
De altfel, birourile fiscale din Shanghai, Shenzhen și provincia Jiangsu începuseră deja să verifice trusturile offshore și să aplice taxe de 20% în anumite cazuri chiar înainte de publicarea regulilor la nivel național.
În primul semestru din 2026, veniturile din impozitul pe venitul persoanelor fizice au crescut cu 13,1%, în timp ce vânzările cu amănuntul au avansat doar modest.
Autoritățile chineze au adoptat, de asemenea, o poziție mai fermă privind ieșirile de capital, inclusiv prin interzicerea activității a trei platforme online de brokeraj transfrontalier la începutul acestui an.
Mulți investitori ar putea fi obligați să vândă active
Pentru numeroase familii, principala provocare este găsirea lichidităților necesare pentru plata taxelor.
Valorile declarate autorităților chineze trebuie să coincidă cu informațiile deja transmise Beijingului de alte state prin Common Reporting Standard (CRS), sistemul internațional de schimb automat de informații fiscale.
În plus, evaluarea activelor este complicată, deoarece averile din trusturi sunt adesea investite în companii nelistate, participații înainte de IPO, proprietăți imobiliare și alte active greu de valorificat.
„Utilizarea fondurilor din trust pentru plata taxei ar putea genera, la rândul ei, obligații fiscale suplimentare”, a avertizat Richard Grasby, partener al firmei Appleby din Hong Kong.
În multe cazuri, singura soluție va fi vânzarea unor active.
„Obținerea lichidităților pentru plata taxelor poate fi mai complicată decât calcularea taxei în sine”, a declarat Kia Meng Loh.
Potrivit lui Ryan Lin, director în cadrul Bayfront Law din Singapore, majoritatea clienților săi intenționează să lichideze o parte din portofolii pentru a achita obligațiile fiscale, cele mai afectate urmând să fie acțiunile listate la bursa din Hong Kong și pe piețele continentale chineze, deoarece sunt cele mai lichide active.
Posibil impact asupra piețelor bursiere
Economistul Citigroup Xiangrong Yu avertizează că noul termen de 90 de zile ar putea determina „reduceri forțate sau preventive ale participațiilor” pentru finanțarea obligațiilor fiscale, afectând în special acțiunile din Hong Kong.
Alți analiști consideră însă că presiunea va fi limitată.
Edith Qian, strateg pentru acțiuni China și Hong Kong la CGS International, arată că majoritatea marilor companii au fost listate înainte de perioada vizată de noile reguli.
La rândul său, Dominic Chiu, analist senior la Eurasia Group, estimează că piața ar putea resimți „episoade punctuale de presiune la vânzare, nu o prăbușire susținută”.
În anumite situații, contribuabilii pot solicita autorităților fiscale chineze plata eșalonată a obligațiilor pe o perioadă de până la cinci ani.
Un al doilea pașaport nu oferă protecție fiscală
Avocații avertizează că obținerea cetățeniei sau rezidenței într-un alt stat nu garantează evitarea noilor obligații fiscale.
Persoanele ale căror interese economice principale rămân în China pot continua să fie considerate rezidenți fiscali chinezi, similar modului în care Statele Unite își impozitează cetățenii indiferent de locul în care locuiesc.
„Un al doilea pașaport nu este un plan fiscal”, afirmă Kia Meng Loh.
Specialiștii consideră că trusturile offshore vor continua să joace un rol important în protejarea activelor, conservarea averilor și planificarea succesiunii familiale, însă nu vor mai reprezenta un instrument eficient de optimizare fiscală.
„Este posibil să fie foarte dificil să se stabilească cifrele corecte în doar 90 de zile, dacă acest lucru va fi posibil”, a concluzionat Clifford Ng.
| Știri BVB