Țările în curs de dezvoltare au plătit un record de 443,5 miliarde de dolari în 2022 pentru a-și deservi datoria publică, pe măsură ce ratele dobânzilor globale au crescut, potrivit Băncii Mondiale. Este vorba de o creștere de 5% față de anul precedent – iar lucrurile s-ar putea înrăutăți pentru cei mai săraci din lume, scrie CNBC.

În acest context, Banca Mondială a emis un avertisment sumbru către țările în curs de dezvoltare: rezolvaţi-vă datoriile sau riscați un „deceniu pierdut” de distrugere economică și financiară.

În fiecare trimestru în care ratele dobânzilor rămân ridicate, mai multe țări în curs de dezvoltare sunt în dificultate.
Indermit Gill, ECONOMIST SEF, BANCA MONDIALĂ

Acești bani se îndreaptă spre plățile principalului și ale dobânzilor la datoria din ultimele două decenii. În acea perioadă, țările în curs de dezvoltare s-au împrumutat generos, presupunând că o creștere economică constantă și rate scăzute ale dobânzilor le-ar permite să-și ramburseze datoriile confortabil. Apoi, Covid, războiul din Ucraina și creșterea ratelor dobânzilor le-au aruncat planurile în aer.

Țările în curs de dezvoltare – care reprezintă aproximativ 60% din PIB-ul global – au văzut că plățile dobânzilor pentru datoria lor au crescut brusc în ultimii doi ani.

În plus, dolarul american s-a consolidat din 2020, contribuind la creșterea inflației în multe țări în curs de dezvoltare și determinând scăderea rezervelor valutare ale acestora.

Costul deservirii datoriilor pentru cele mai sărace 24 de națiuni din lume ar putea crește cu până la 39% în 2023 și 2024, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind Datoria Internațională, publicat în decembrie.

„Nivelurile record ale datoriei și ratele ridicate ale dobânzilor au dus multe țări pe calea către criză”, a declarat Indermit Gill, economistul șef al Băncii Mondiale și vicepreședinte senior pentru economia dezvoltării.

„Cu fiecare trimestru în care ratele dobânzilor rămân ridicate, mai multe țări în curs de dezvoltare ajung în dificultate – și se confruntă cu alegerea dificilă de a-și deservi datoriile publice sau de a investi în sănătatea publică, educație și infrastructură”, a adăugat el.

Subliniind gravitatea situației, Banca Mondială a spus că în ultimii trei ani au existat 18 incapacităţi de plată suverane în 10 țări în curs de dezvoltare – mai mult decât totalul din ultimele două decenii la un loc. Lista include default din Ghana, Sri Lanka și Zambia, printre altele.

Există 28 de țări eligibile să împrumute de la Asociația Internațională de Dezvoltare a Băncii Mondiale, o facilitate destinată să ajute cele mai sărace națiuni ale lumii. Aceștia sunt acum expuși unui risc ridicat de criză a datoriilor, în timp ce 11 sunt deja în dificultate, a spus Banca Mondială în raport.

Creșterea ratelor dobânzilor la nivel global și un dolar american puternic au făcut ca națiunile îndatorate să-și deconteze împrumuturile mai scumpe. Mai mult de o treime din datoria externă a țărilor în curs de dezvoltare implică rate variabile ale dobânzii care sunt vulnerabile la fluctuații bruște, a spus Banca Mondială.

Ce înseamnă un deceniu pierdut?

În economie, un deceniu pierdut se referă în general la o perioadă extinsă de creștere economică lentă sau negativă, care durează aproximativ zece ani sau mai mult. Termenul a fost inventat inițial pentru a se referi la creșterea lentă a Japoniei, începând cu anii 1990.  Spre deosebire de Japonia, totuși, țările în curs de dezvoltare probabil nu își pot permite zece ani de stagnare. O economie în scădere înseamnă mai puține venituri de cheltuit pentru infrastructura subdezvoltată, asistență medicală, educație și plățile datoriilor.

Fondul Monetar Internațional descrie acest lucru ca fiind un cerc vicios care contribuie doar la mai multă sărăcie și îndatorare.

„Lipsa de venituri îi împiedică să plătească datoria, ceea ce îi obligă să se împrumute și mai mult pentru a satisface nevoile de bază”, a scris Fanwell Bokosi, un analist la o organizație afiliată FMI.

„Reducerile bugetare nu fac decât să înrăutățească lucrurile prin încetinirea creșterii economice, reducând astfel veniturile fiscale”, a explicat el.

Finanțare bancară multilaterală

Băncile multilaterale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, și-au intensificat eforturile pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să-și refinanțeze datoria, pe măsură ce noile opțiuni de finanțare din surse private se contractă.

În 2022, creditorii privați au primit rambursări cu 185 de miliarde de dolari mai mult decât au acordat împrumuturi în țările în curs de dezvoltare – pentru prima dată din 2015 când a avut loc această inversare, se arată în raport.

Banca Mondială a declarat că băncile multilaterale au oferit 115 miliarde de dolari în noi forme de finanțare cu costuri reduse pentru țările în curs de dezvoltare în 2022 – cu aproximativ jumătate chiar de la Banca Mondială.

Prin intermediul Asociației sale internaționale de dezvoltare, Banca Mondială a declarat că a oferit anul trecut finanțare nouă pentru aceste țări cu 16,9 miliarde de dolari mai mult decât a primit rambursări. Acesta este de aproape trei ori numărul comparabil cu un deceniu în urmă.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a făcut din reducerea datoriilor națiunilor în curs de dezvoltare o piatră de temelie în angajamentul ei cu liderii mondiali.

Ea a îndemnat creditorii internaționali, cum ar fi China, să ofere o anumită formă de scutire urgentă a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu incapacitate de plată, argumentând că acest lucru ar aduce beneficii economiei globale.

Perspectivele de creștere au scăzut

La începutul acestei luni, Banca Mondială a avertizat că țările în curs de dezvoltare vor crește cu doar 3,9% în acest an – cu peste un punct procentual mai mic decât media din deceniul precedent.

Până la sfârșitul anului 2024, Banca estimează că aproximativ un sfert dintre oamenii din țările în curs de dezvoltare vor fi mai săraci decât erau înainte de debutul Covid.

Nu este vorba doar de națiunile în curs de dezvoltare care se confruntă cu o perspectivă sumbră. De asemenea, FMI și Banca Mondială și-au retrogradat perspectivele pentru țările avansate. De fapt, economia globală este pe cale să finalizeze cea mai proastă jumătate de deceniu de creștere din ultimii 30 de ani, au spus economiștii Băncii Mondiale.

Conform previziunilor FMI, economiile avansate precum SUA, zona euro, Japonia și Regatul Unit sunt pe cale să crească cu 1,4% în acest an. Aceasta este mai mică decât rata de creștere mediocră de 1,5% din 2023.