UE intenționează să forţeze ţările membre să facă clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic – și asta stârnește temerile unui conflict între Bruxelles și capitalele naționale și posibilitatea unei reacții populiste, scrie Politico.

Comisia Europeană dorește să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar acest lucru înseamnă o regândire radicală a modului în care sunt tratate clădirile. Aproximativ trei sferturi din stocul imobiliar al UE este considerat ineficient din punct de vedere energetic, iar clădirile reprezintă mai mult de o treime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Cea mai mare piață de carbon din lume este pregătită pentru o reorganizare istorică. Armatorii europeni sunt preocupați

Comisia Europene își propune să abordeze această problemă pe 14 iulie în pachetul „Fit for 55”, o propunere legislativă majoră care vizează îndeplinirea angajamentelor climatice ale UE pentru 2030, care vor include noi obiective de eficiență energetică și o propunere de extindere a comerțului cu carbon la sectorul clădirilor.

Dar aceste măsuri riscă să pună mai multă tensiune pe relația Bruxelles-ului cu țările membre, care vor trebui să facă renovări costisitoare în sectorul public și să ţină sub control furia potențială a proprietarilor de case și a chiriașilor care se confruntă cu facturi mai mari de încălzire.

Guvernele sunt deosebit de nervoase cu privire la propunerea Comisiei pentru un nou sistem de plafonare și comercializare a carbonului, care ar obliga furnizorii de combustibili fosili de încălzire să cumpere certificate pentru gazele cu efect de seră pe care le emit – lucru care ar putea crește prețurile la energie.

Criticii, inclusiv prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, slovenul Janez Janša, letonul Arturs Krišjānis Kariņš și luxemburghezul Xavier Bettel, spun că această propunere riscă să transfere costurile asupra celor mai săraci oameni ai UE. Și Franța este îngrijorată de modul în care vor evolua prețurile pe plan intern, având în vedere neliniștile declanșate de mișcarea de protest Jachetele Galbene ca răspuns la creșterile fiscale planificate la benzină în 2018.

Este un „subiect fierbinte”, a recunoscut Emmanuel Constantin, consilier pentru renovări și construcții în cabinetul ministrului francez pentru locuințe Emmanuelle Wargon, la un eveniment POLITICO, luna trecută, pentru că se „intră în casele oamenilor”.

Ținte mai ambiţioase

Noile măsuri vor crește dramatic presiunea asupra țărilor de a implementa politici ambițioase de renovare pentru a îndeplini obiectivele UE.

Se așteaptă ca pachetul Fit for 55 să crească obiectivul colectiv de eficiență energetică al UE pentru 2030 de la 32,5% la 37% și să dubleze obligațiile anuale de economii de energie ale țărilor membre, care urmează să crească de la 0,8 la 1,5% – ceea ce înseamnă că țările trebuie să reducă consumul de energie cu această cantitate în fiecare an.

O versiune preliminară a directivei revizuite propune, de asemenea, obligarea țărilor să refacă toate clădirile publice – adică totul, de la spitale locale la primării, teatre municipale și locuințe publice.

„Până în acest moment exista o obligație de renovare a 3% din clădirile publice în fiecare an, dar acest lucru se aplica doar guvernului central”, a declarat Brook Riley, șeful afacerilor UE pentru grupul multinațional de construcții danez Rockwool. „În Germania, de exemplu, asta însemna doar clădiri ministeriale în special în Berlin, deci mai puțin de 0,5% din fondul de clădiri”.

Extinderea către locuințe sociale ar fi „o afacere foarte mare”, potrivit lui Riley, deoarece reprezintă până la 10% din clădirile UE.

Unele capitale par să îmbrăţişeze propunerea UE. Guvernul spaniol a făcut din îmbunătățirea eficienței energetice punctul central al planului său de redresare și a alocat 7,8 miliarde EUR în fonduri UE pentru realizarea celui mai mare sistem de renovare a locuințelor private și a clădirilor publice din istoria țării.

“Spania este conștientă de importanța renovărilor pentru a reduce consumul de energie al clădirilor noastre”, a declarat pentru POLITICO viceprim-ministrul și ministrul tranziției ecologice Teresa Ribera.

Programul guvernului își propune să ecologizeze orașele spaniole cu măsuri care vizează clădirile ineficiente construite înainte de 2007. Acesta include, de asemenea, un plan adaptat zonelor rurale ale țării, care vizează nu numai reducerea consumului de energie, ci și crearea de locuri de muncă ecologice în interiorul țării, a spus ea.

Alte țări sunt mai puțin entuziasmate de perspectiva intensificării masive a renovărilor caselor.

În Portugalia, un guvern național care se luptă deja cu o problemă gravă a sărăciei energetice ca urmare a clădirilor slab izolate, avertizează că obiectivele mai mari de eficiență energetică vor reprezenta „o provocare uriașă”.

Lisabona a alocat un plan modest de 600 de milioane de euro pentru măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor în planul său de recuperare și „nu are o sumă infinită de bani pentru acest lucru”, a declarat ministrul portughez al Mediului, João Pedro Matos Fernandes, pentru POLITICO, subliniind că are nevoie de mult ajutor din partea UE pentru ca acest lucru să se întâmple.

Feriți-vă de reacția adversă

Poate că cea mai mare provocare va fi asigurarea că impulsul renovării nu exacerbează inegalitatea socială și nu dezlănțuie un val de proteste populare.

Franța, unde mișcarea de protest Jachetele Galbene este încă proaspătă în mintea miniștrilor, elaborează noi reglementări pentru a evita reacții adverse și pentru a oferi sprijin gospodăriilor mai sărace, a spus Constantin.

Franța a alocat aproape 7 miliarde EUR pe parcursul a doi ani pentru renovarea clădirilor publice, a locuințelor sociale și a locuințelor private. A decis să lucreze cu subvenții în loc de credite fiscale și să acorde prioritate cererilor cu venituri mai mici, potrivit lui Constantin care spune că tranziția ecologică, și în special renovarea locuințelor, trebuie să țină seama de inegalitățile sociale.

Guvernul francez a avut, de asemenea, grijă să nu impună renovări cetățenilor săi: Deși proiectul de lege privind climatul țării include o serie de măsuri pentru promovarea renovărilor, le face obligatorii doar pentru proprietarii de case care doresc să închirieze cele mai puțin eficiente proprietăți energetice începând cu 2025 .

Totuși, perspectiva că Bruxelles-ul ar putea crea o nouă piață a carbonului pentru emisiile din clădiri rămâne o sursă majoră de îngrijorare, a spus Constantin, care a avertizat că – fără măsuri adecvate de sprijin pentru a atenua efectul acestuia – riscă să enerveze clasa muncitoare. „Avem cu adevărat o îngrijorare cu privire la impactul social și povara pe care aceasta o poate avea asupra gospodăriilor”.

Deputatul francez Pascal Canfin, din grupul liberal Renew Europe, s-a pronunțat împotriva măsurii propuse, susținând că ar fi „fundamental anti-redistributivă, deoarece bugetul pentru combustibil și bugetul pentru încălzire iau o pondere proporțional mai mare din bugetul celor mai sărace gospodării, decât cele ale celor mai bogați”.

Comisia a răspuns acestor preocupări prin crearea unui mecanism social de acțiune climatică pentru a proteja gospodăriile vulnerabile de facturi mai mari la energie. “Ideea este să-i ajutăm pe cei care sunt afectați în mod disproporționat de aceste schimbări”, a declarat șeful Green Deal, Frans Timmermans.

Dar, în timp ce olandezul a recunoscut potențialul tulburărilor sociale, el a subliniat că îi este „mai frică de criza climatică”. „Dacă nu facem nimic, vom pierde total controlul asupra crizei climatice și oamenii care vor pierde cel mai mult vor fi săracii”, a spus el. „Când propun modificări, le propun pentru că nu avem altă opțiune, dar putem face aceste schimbări cu solidaritate.”