Uniunea Europeană dorește să-și revizuiască piața de carbon pentru a reduce emisiile de carbon mai repede și pentru a pune un preț pe poluarea cauzată de transportul maritim, transportul rutier și sistemele de încălzire din clădiri, potrivit Reuters. Comisia Europeană executivă a blocului va propune cea mai mare renorganizare a sistemului său de comercializare a emisiilor (ETS) de la politica lansată în 2005. ETS forțează centralele electrice, fabricile și companiile aeriene să cumpere certificate de CO2, creând un stimulent financiar pentru a polua mai puțin.
Uniunea Europeană urmează să propună o revizuire fără precedent pe piața sa de carbon în această săptămână, urmărind să stabilească pentru prima dată un preț pentru emisiile de transport, scrie CNBC, precizând că armatorii din regiune sunt profund îngrijorați de aceasta decizie.
Comisia Europeană va prezenta miercuri legea privind combustibilii ecologici pentru transportul maritim al UE. Aceasta face parte dintr-un pachet mai larg de reforme menite să îndeplinească obiectivele climatice actualizate ale UE.
UE s-a angajat să reducă emisiile nete de carbon cu 55% (comparativ cu nivelurile din 1990) până în 2030, devenind neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE spune că acest lucru va necesita o reducere de 90% a emisiilor de transport în următoarele trei decenii.
Pentru a îndeplini aceste obiective, UE intenționează să treacă la cea mai mare reorganizare a sistemului său de comercializare a cotelor de emisii de la politica lansată în 2005. Deja cel mai mare program de comercializare a carbonului din lume, ETS, se așteaptă acum să se extindă pentru a include transportul maritim pentru prima dată.
Lars Robert Pedersen, secretar general adjunct al BIMCO, cea mai mare asociație internațională de transport maritim din lume, spune că nu este un secret faptul că industria are preocupări cu privire la planurile UE.
„Există o ciudată neîncredere în Europa că acest tip de acțiuni exercită presiuni” asupra altor regiuni să facă același lucru, a declarat Pedersen, adăugând: „Cred că, sincer, are efectul opus.”
El a argumentat că propunerea „nu este favorabilă” politicii internaționale, nu va reuși să reducă emisiile regionale de carbon și, în cele din urmă, să scoată bani din industria navală, în condiţiile în care ar putea fi cheltuiți altfel pentru reducerea emisiilor din flotă.
„Este impozitare. Ajută la ceva atunci când vine vorba de decarbonizare? Nu cred. Se pare că este un efort de a colecta bani – și atunci așa să fie ”, a continuat Pedersen.
Comentariile sale vin la scurt timp după ce Transport&Environment, un organism european non-profit, a obținut propunerea de proiect a acestei legi care obligă navele să utilizeze progresiv combustibili marini durabili.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze proiectul de propunere. UE a declarat că acțiunea de combatere a emisiilor internaționale ale UE provenite din navigație și aviație este „urgentă”, iar inițiativele de abordare a acestor zone vor fi concepute pentru a stimula producția și absorbția combustibililor marini și a aviației durabile.
Pedersen a spus că este important să nu intrăm în panică în legătură cu draftul de proiect dat publicităţii, menționând că acesta ar putea fi revizuit în zilele următoare și că sunt multe alte obstacole de depășit înainte ca măsurile să devină politica UE.
Statele membre ale UE și Parlamentul European ar trebui mai întâi să negocieze reformele finale, proces despre care analiștii estimează că ar putea dura aproximativ doi ani.
„Ca să fiu sincer, nici măcar nu m-am deranjat să-l citesc acum, deoarece cred că este o pierdere de timp în acest moment. Avem o dată la care va fi prezentată propunerea finală și o vom citi foarte atent atunci”, a spus Pedersen.
„Un dezastru ecologic”
Transportul maritim, care este responsabil pentru aproximativ 2,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, este văzut ca o industrie relativ greu de decarbonizat, deoarece combustibilii cu conținut scăzut de carbon nu sunt disponibili pe scară largă.
Soren Toft, director executiv al companiei Mediterranean Shipping Company, al doilea transportator de containere din lume, a criticat, de asemenea, propunerea UE. Vorbind luna trecută cu Financial Times, Toft a avertizat că propunerile vor avea efectul opus al intențiilor UE în absența combustibililor cu conținut scăzut de carbon disponibile imediat.
Mai mult, nu doar industria navală şi-a exprimat opoziția față de planurile UE.
Transport & Environment a descris proiectul propunerii Comisiei ca fiind „un dezastru ecologic”, argumentând că politica nu stimulează investițiile în combustibili cu conținut scăzut de carbon, cum ar fi hidrogenul regenerabil și amoniacul. În schimb, organizaţia susține că propunerea promovează gazul natural lichefiat și biocombustibilii „dubioși” ca alternativă la păcura marină.
Ce este comerțul cu carbon?
Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) a fost lansată în 2005 pentru a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Aceasta limitează volumul de gaze cu efect de seră care poate fi emis de industria energointensivă, de producătorii de energie și de companiile aeriene. Certificatele de emisii sunt plafonate la un nivel stabilit de UE, iar întreprinderile fie primesc, fie cumpără certificate individuale. Plafonul este redus în timp astfel încât volumul emisiilor să scadă treptat.
O problemă care afectează în prezent schema este așa-numita „relocare a emisiilor de carbon”, în care întreprinderile transferă producția (și emisiile) în altă parte din cauza costului poluării în Europa.
Se așteaptă ca UE să abordeze această problemă, putând implementa ceea ce este cunoscut sub numele de mecanismul de ajustare a frontierei cu carbon din 2023. UE vrea să echilibreze condițiile privind emisiile de carbon prin aplicarea prețurilor interne de carbon la importuri.
Prețul certificatelor de CO2 în EU ETS a crescut până la recorduri în acest an și se tranzacționează în prezent la aproximativ 56 de euro pe tonă.