România a accesat pieţele internaţionale pentru a treia oară luna aceasta, pe fondul cererii solide, după ce pachetul cu planificatele majorări de taxe a evitat riscul retrogradării ratingurilor sub nivelul “investment grade” (nerecomandat pentru investiţii), încheind lunile de instabilitate politică determinate de anularea alegerilor prezidenţiale în decembrie şi reluate în mai.
Extinderea ciclului electoral a mărit deficitul bugetar al României la cel mai ridicat nivel din UE – 9,3% din PIB în 2024 – dar activele financiare s-au stabilizat până la finalul lunii iunie, după ce coaliţia de guvernare a anunţat majorări de taxe şi planuri suplimentare de reducere a cheltuielilor statului.
“Deşi nu avem nevoie de o nouă emisiune de eurobonduri anul acesta … este posibil să luăm în considerare o gestionare a pasivelor pe pieţele externe. Există trei emisiuni de eurobonduri care au scadenţa anul viitor … în valoare de 4,25 miliarde euro (4,94 miliarde dolari), am putea face o schimbare”, a declarat Nanu.
Acesta a spus, de asemenea, că anul acesta România va căuta să emită obligaţiuni samurai, în funcţie de condiţiile de pe piaţă, după ce anul trecut a obţinut 225 milioane de dolari cu prima emisiune de obligaţiuni verzi samurai.
Ministerul de Finanţe va majora ţinta de finanţare pe ansamblul anului – în prezent la 231 miliarde lei (53,04 miliarde dolari)- deoarece ţinta iniţială de deficit bugetar a Guvernului de 7% din PIB nu mai este validă, premierul Ilie Bolojan spunând că deficitul se va situa la aproximativ 8% din PIB.
“Am acoperit deja 74% din necesarul iniţial de finanţare pentru acest an, şi cu un buffer în valută ridicat. Avem flexibilitate şi spaţiu de manevră pentru a ne adapta, odată ce revizuirea bugetului va arăta un deficit mai ridicat”, a afirmat Nanu.
Acesta a spus că investitorii de retail din România pot cumpăra anul acesta bonduri în valoare de 45-50 miliarde lei (11,48 miliarde dolari). Iniţial un mod de a oferi gospodăriilor o gamă mai largă de instrumente de economisire, obligaţiunile către investitorii de retail au devenit o parte importantă din strategia de finanţare a Ministerului. Instituţia se aşteaptă ca datoria să ajungă anul acesta la 58,1% din PIB, pe baza ţintei de deficit de 7% din PIB. Nanu a explicat că datoria va depăşi 60% din PIB anul viitor. Bruxelles-ul se aşteaptă ca România să-şi reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
Agenţiile de evaluare financiară S&P, Fitch şi Moody’s atribuie în prezent României cel mai scăzut rating din categoria “investment grade”, cu perspectivă negativă.\